De ce sunt supărați IT-iștii pe cazul Caracal?

De ce sunt supărați IT-iștii pe cazul Caracal?

Fără să plătească impozit pe venit, o categorie profesională importantă din România este supărată, mâhnită, decepționată și enervată, la fel ca multe alte persoane, de modul în care a fost administrat răspunsul la tragedia din Caracal. Politizând subiectul într-un mod insolent, ca reacție la citirea unor comentarii în social media, întreb de ce sunt supărați IT-iștii pe cazul Caracal?

O categorie profesională aparte, numeroși IT-iști, deși sunt prima sau primele decile ale veniturilor din România, nu plătesc impozit pe venit. Impozitul pe venit reprezintă una dintre modalitățile prin care sunt generate resurse fiscale (fonduri publice) la nivelul autorităților locale și naționale. Aceste fonduri, față de alte taxe plătite de IT-iști (și de orice ocupație), sunt folosite și pentru a finanța o serie de bunuri publice, incluzând menținerea siguranței și ordinii publice sau investițiile în infrastructură.

STS-ul, poliția și procuratura funcționează și pentru că o serie de oameni își plătesc dările către stat. Iar când vorbesc de funcționare, nu mă refer numai la salariile bugetarilor, ci și la cheltuieli curente și de investiții. Includ la investiții și contractele pentru realizarea și mentenanța sistemului 112, cu o semnificativă participare a sectorului IT la realizarea sa. Două dintre companiile care au contribuit la realizarea sistemului și întreținerea, cu contracte generoase și șpăgi pentru politicieni, angajează și IT-iști, multinaționala suedeză Ericsson și cea românească Teamnet.

E simplu să dai vina pe clasa politică și pe corupție când contribuția ta la funcționarea sistemului este minimă, când ești beneficiarul contractelor obținute de angajator în mod ilegitim și poate ilegal sau când breslei din care faci parte îi este bine cu corupție.

IT-iștii din România nu plătesc impozit pe venit. Contribuțiile lor merg către propriile lor asigurări sociale, inclusiv pensia, și către asigurările lor de sănătate. Servicii publice necesare unei funcționări optime a unei societăți moderne precum anticorupție, siguranță publică, reglementare și asigurarea unor infrastructuri critice (procuratură, justiție, poliție, jandarmerie, telecomunicații speciale) se bazează pe contribuțiile celorlalte persoane, inclusiv ale părinților victimei.

P.S.: Nu pot să ignor riscul finanțării unor servicii publice deficitare, administrate prost, care, asemenea cazului acesta, distrug vieți, dar faptul că unii plătesc și suferă, iar alții primesc avantajele acestea și critică alocarea resurselor celor care plătesc este imoral.