A trecut săptămâna în care Juncker s-a întâlnit cu Trump

Pe 25 iulie, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a întâlnit la Washington cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald J. Trump. Principala concluzie a întâlnirii a fost că, în spirala tarifelor impuse în ultima perioadă de cele două părți, se vor reține de la noi măsuri și vor negocia pentru punerea în practică a agendei agreate de cei doi.

Întâlnirea a fost forțată de amenințările președintelui Trump de a crește taxele vamale pentru industria auto, considerând injuste practicile europene de protecție a pieței auto interne. Anterior, Statele Unite au început să impună o serie de tarife pe importurile de aluminiu și oțel din Uniunea Europeană, fiind urmate de măsuri de retaliere din partea Uniunii Europene.

La finalul întâlnirii, cei doi reprezentanți au anunțat că au ajuns la un acord cu privire la:

Zero bariere tarifare și non-tarifare și zero subvenții pentru bunurile industriale non-auto; reducerea barierelor și creșterea comerțului cu servicii, produse chimice, farmaceutice, medicale și soia;
Consolidarea cooperării strategice în privința energiei, axată pe importul de către Uniunea Europeană a mai mult gaz natural lichefiat din Statele Unite în acord cu politica de diversificare a aprovizionării cu energie;
Lansarea unui dialog privind standardele cu scopul ușurării comerțului, reducerii costurilor și a obstacolelor birocratice;
Conlucrarea pentru protejarea companiilor americane și europene în fața practicilor comerciale globale injuste, implicând conlucrarea pentru reforma Organizației Mondiale a Comerțului și rezolvarea situației practicilor comerciale injuste precum: furtul de proprietate intelectuală, transferul forțat de tehnologie, subvențiile industriale, distorsiunile create de companiile de stat și supracapacitatea.

Din declarația comună ar mai fi relevant un punct, pe lângă crearea unui grup de lucru executiv care să lucreze pe această direcție și dorința de a rezolva problemele măsurilor de tarifare deja impuse pe aluminiu și oțel: „Atât timp cât lucrăm pe acest subiect (asupra acestei agende), nu vom merge împotriva spiritului acordului, atât timp cât nicio parte nu iese din negocieri”.

Doar că dealul obținut este șubred în majoritatea punctelor, cu excepția posibilității limitării neînțelegerilor comerciale și importului de gaze naturale lichefiate. Orice înțelegere are nevoie de acordul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Producția de soia din America Latină este mult mai atractivă și mai multă. Statele Unite reprezintă campionul la producție, 34% din producția globală, dar urmează Brazilia cu 30% și Argentina cu 18%. Paraguay, Bolivia și Uruguay sunt, de asemenea, actori importanți în această direcție, iar exporturi către UE mai au și Ucraina și Canada.

Într-o declarație (DW, 27.07.2018), Juncker a transmis că negocierile aproape au intrat în colaps cu subiectul agriculturii în fața presiunii americane de a deschide piațele agricole europene, cerere refuzată de președintele Comisiei Europene, cu excepția discuției despre soia, angajament condus mai degrabă de mișcările de pe piețele globale, având în vedere că fermierii europeni nu sunt producători majori de soia și așteptărilor traderilor europeni de a cumpăra mai mult de pe piața americană în urma scăderilor marcate de tarifele impuse de China.

Reforma OMC este deja pe agenda globală, rămâne de văzut cum va evolua. Problema este că mulți actori se simt deja nedreptățiți de actualul format, ceea ce ridică semne de întrebare privind o posibilitate mai bună. Mai mult sunt state cu ambiții mai mari în această, în special China și restul BRICS. Pe 27 iulie, la Johannesburg, liderii BRICS și-au arătat susținerea pentru OMC, în principal pentru principiile pe care deja funcționează și despre care au amintit că întâmpină provocări (Xinhua, 27.07.2018).

Emmanuel Macron și Pedro Sanchez au spus în urma unei întâlniri vă vor proteja sectorul agricol european și că nu își doresc un război comercial. Dar afirmațiile lor nu se opresc aici. Macron a menționat că nu este în favoarea unui acord comercial vast în liniile TTIP, axat pe liber schimb, și că standardele europene nu ar trebui diminuate în ceea ce privește mediul, sănătatea sau alimentația, precum și că Statele Unite au impus taxe ilegale (Euractiv, 27.07.2018).

Ajungem într-o situație în care discuțiile despre zero bariere tarifare și non-tarifere reprezintă un mare miraj al discuțiilor publice ulterioare. Poate mai mult nu se poate decât ceea se întâmplă acum, cu excepția unor mici măsuri privind ușurarea comerțului și reducerea costurilor. Atenția privind diferențele comerciale se poate muta mai degrabă spre ceea ce se întâmplă între China și Statele Unite.

A trecut săptămâna întâlnirii între Juncker și Trump, fiind o întâlnire de lucru axată pe reconfirmarea solidarității și limitelor ambelor părți. Rămâne de urmărit discuția pentru a vedea ce soluții identificate sunt realiste. Accentul lui Trump pe comerțul liber în formula de manual nu funcționează peste tot la nivel global, aproape nicăieri cu excepția spațiului euroatlantic. Astfel, rămâne tweetul de la finalul discuției: „Desigur că Uniunea Europeană și Statele Unite se iubesc”.