Lansarea Raportului SAR. Corupția în România și câteva anunțuri făcute de reprezentanții Guvernului

Lansarea Raportului SAR. Corupția în România și câteva anunțuri făcute de reprezentanții Guvernului

Societatea Academică din România a lansat raportul anual de analiză și prognoză pentru România în 2016. Tema centrală a fost integritatea. Raportul este structurat în trei părți¹, respectiv:

1. Prognoză. Noul tigru al Europei. Va ține minunea mai mult de trei ani?
2. Scade corupția? Ce poate face Guvernul, nu doar DNA, pentru a stăvili din fașă fenomenul spolierii statului.
3. Particularismul în distribuirea resurselor publice în România: achizițiile publice în domeniul construcțiilor.

Nu voi face un sumar al sumarului executiv în această actualizare, ci voi evidenția câteva idei de la lansare. De menționat faptul că lansarea a avut loc în prezența prim-ministrului României, Dacian Cioloș, care a spus clar că integritatea trebuie să meargă în paralel cu competența și cu claritatea în administrația publică.

Nu au lipsit ideile despre fuga de asumare a responsabilității în România, fiind dat un exemplu concret legat de numărul de semnături de pe documentele care circulă pe la noi. În timp ce în alte state europene, sunt necesare două semnături, în România sunt folosite șapte, fiecare semnatar fugând de responsabilitate astfel.

Șeful Cancelariei Primului Ministru, Dragoș Tudorache, a continuat, amintind o serie de inițiative viitoare în privința transparentizării activății executivului, printre care:

• un instrument pentru verificarea și urmărirea propunerilor de proiecte de hotărâri de guvern;
• o platformă online prin intermediul căreia toate entitățile publice din țară vor fi obligate să introducă toate proiectele achizițiilor și toate execuțiile bugetare;
• un registru de lobby la nivelul membrilor Guvernului după model european.

Recunosc că sunt o serie de inițiative foarte bune pentru creșterea transparenței activității guvernamentale și a administrației publice. Sper să le vedem pe toate în aplicare.

România și corupția

Din Uniunea Europeană, în România este cel mai mare cost al corupției. Care sunt motivele pentru această poziționare rușinoasă în clasament? Printre cele evidețiate de SAR se găsesc:

• achiziții foarte mari comparativ cu alte state;
• construcțiile cu cele mai proaste rezultate²;
• ani electorali cu cheltuieli maxime;
• legile creează stimulente pentru corupției, netrecând printr-o procedură de genul „no corruption proofing”;
• implementarea controlului corupției este arbitrară sau deloc;
• instrumentele de supraveghere precum presa și justiția au și ele probleme mari de corupție.

În raport, Societate Academică din România propune câteva recomandări:

1. Transparență, digitalizare, simplificare administrativă;
2. Reducerea riscurilor induse de un buget greșit conceput
3. Atenție mai mare la rezolvarea corectă a litigiilor comerciale și de proprietate;
4. Un ANI pentru educație;
5. Refacerea și folosirea pârghiilor administrative, cu penalul doar ca ultimă instanță.

DNA, cea mai activă agenție anticorupție din Europa

DNA rămâne cea mai activă agenție anticorupție din Europa, dar asta nu reprezintă o garanție a scăderii corupției. Cazurile izolate unde acționează Direcția Națională Anticorupție se confruntă, pe cealaltă parte, cu corupția sistemică.

Mai e mult de lucru la integritatatea publică

Mă uitam la Indexul Integrității Publice (IPI), un index care combină constrângerile cu oportunitățile din domeniul public, iar România este la coada clasamentului, scoruri mai mici având Bulgaria, Croația și Republica Cehă.

 

1. download [↩]
2. ele reprezintă peste jumătate din achiziții [↩]