Despre Tratatul privind Comerţul cu Arme
Tratatul multilateral privind comerţul cu arme (Arms Trade Treaty) a fost adoptat ca rezoluţie pe 2 aprilie 2013 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. La acel moment, au fost 154 de voturi pentru, 3 împotrivă (Coreea de Nord, Iran şi Siria) şi 23 de abţineri (Arabia Saudită, China, India şi Rusia s-au aflat printre statele care au ales să se abţină. Începând cu 3 iunie 2013, a început să fie deschis semnăturilor formale. România, de exemplu, s-a aflat printre statele care a fost în grupul celor care au semnat pe 3 iunie 2013 Arms Trade Treaty1. A intrat în vigoare pe 24 decembrie 2014, după ce a fost ratificat de 50 de state.
Harta de mai sus arată situaţia cu privire la statele care au ratificat tratatul (72, în verde), a celor care doar l-au semnat (58) şi restul care, cel mai probabil, doar l-au citit prin intermediul delegatului pe care l-au avut în Adunarea Generală la momentul respectiv. Desigur, vorbim de o industrie despre care o parte din state, care au publicat o serie de informaţii, ar ajunge anual la peste 43 de miliarde de dolari, cel puţin, conform Stockholm International Peace Research Institute2. Amnesty International, după 20 de ani de lobby şi advocacy pe această temă, precizează însă că valoarea anuală a comerţului cu arme convenţionale ajungea la 120 de miliarde de dolari americani3.
750 000 de victime ale violenţelor armate, anual
Loc pentru progres mai este, iar faptul că ne vom aminti mereu de ce provoacă comerţul cu arme este o realitate. Ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu este cel mai bun exemplu în prezent, iar rezultatele le simte întreaga Uniune Europeană.
750 000 de oameni mor anual din cauza violenţelor armate, iar majoritatea se datorează traficului ilegal de armament4, iar Uniunea Europeană este, probabil, cel mai important blog regional care sprijină masiv întărirea controlului armelor şi oferă asistenţă în acest sens.
UE, sprijin pentru consolidarea Tratatului privind Comerţul cu Arme
Uniunea Europeană încurajează statele să intre sub umbrele ATT-ului şi să contribuie la implementarea acestuia, astfel încât să capete aplicabilitate universală şi să prevină ca armele să ajungă în mâini nepotrivite. Toţi membrii Uniunii Europene au semnat Tratatul privind Comerţul cu Arme şi 26 l-au ratificat.
Scriu acest articol pentru că are loc la Cancun, între 24 şi 27 august 2015, prima conferinţă a părţilor, iar Uniunea, atât ea, cât şi prin state, consideră că este o oportunitate pentru a consolida mecanismele ATT-ului prin:
- adoptarea regulilor de procedură;
- adoptarea regulilor financiare;
- atingerea unui acord privind raportarea comună;
- stabilirea secretariatului Tratatului privind Comerţul cu Arme5.
Sunt planuri măreţe, iar o astfel de agendă necesită un efort susţinut. Cine ştie, poate prin bunul exemplu, Uniunea va oferi un exemplu şi pentru 121 de state care nu au ratificat tratatul. Este cert, însă, că vorbim conflicte armate sprijinite astfel, având grave efecte asupra drepturilor omului, păcii, stabilităţii, dezvoltării, cooperării.
- Arms Trade Treaty, Status as at 24 August 2015, treaties.un.org/doc/Publication/MTDSG/Volume%20II/Chapter%20XXVI/XXVI-8.en.pdf [↩]
- Stockholm International Peace Research Institute, The Financial Value of the Global Arms Trade, disponibil la www.sipri.org/research/armaments/transfers/measuring/financial_values [↩]
- Amnesty Internationa, 2014, December 22, Q&A: Global Arms Trade Treaty Enters into Force, disponibil la amnesty.org/en/latest/news/2014/12/global-arms-trade-treaty-enters-force/ [↩]
- Oxfam America, 2013, February, Arms Trade Treaty, Policy Brief, disponibil la oxfamamerica.org/static/media/files/arms-trade-treaty-oxfam-america-policy-brief.pdf [↩]
- European Union External Action, 2015, August 24, The First Conference of States parties to the Arms Trade Treaty, Cancun-Mexico, 24-27 August 2015, press release, disponibil la eeas.europa.eu/statements-eeas/2015/150824_01_en.htm [↩]
