5 greșeli ale gestionării pandemiei în România

5 greșeli ale gestionării pandemiei în România

1. Primul lockdown. Greșeala principală a fost în martie 2020 când s-a trecut peste noapte la mai bine de o lună de restricții fără măsură. La acea dată, România a avut una dintre cele mai dure perioade de confinare din Europa, lăsată cu numeroase abuzuri. Populația își amintește acest lucru, indiferent de pericolul SARS-COV-2. Pandemia a fost promovată propagandistic, nu uman. În lockdown, s-au dat amenzi nemăsurate, multe ilegale, s-a ieșit cu armata pe străzi, s-a introdus obligativitatea purtării măștii pe străzi goale, iar lista a continuat. Și s-au pus și mașinile de poliție să cânte Deșteaptă-te, române! la ora 5 seara. Nimeni nu putea explica ce s-a întâmplat atunci. Pericolul în acest moment în care lockdownul este necesar este să fie aplicat ca data trecută, când ai deja mai multe informații, mai multe cunoștințe, mai multă analiză, și capacități mai bune de proiectare ale unor măsuri de confinare.
2. Clasa politică. Deși nu îmi place acest termen, îl folosesc. Includ aici pe toată lumea, inclusiv pe cei care astăzi dau lecții de moralitate și spun cum prim-ministrul le-a refuzat propunerile, dar nu au scos niciun sunet la momentul respectiv. Sunt de inclus aici și cei care refuză folosirea spitalelor private în gestionarea pandemiei, deși primesc bani publici și acestea. Clasa politică a eșuat pe toate palierele în gestionarea pandemiei. În timp ce Europa se confrunta cu situația din Lombardia, în România virusul SARS-COV-2 era descris de președinte doar ca o gripă, iar conducerea Guvernului, Parlamentului și Președinției acționau pentru a provoca alegeri anticipate pentru că partidul era pe val. Tot partidul ne-a oferit acum o lecție în toamnă la Congresul PNL, cu 5.000 de delegați, unii cu COVID-19, mulți neverificați, înghesuiți, inclusiv cu un președinte fără mască. Însă vina cea mai mare la nivelul clasei politice este deconectarea de la problemele reale pe care le provoacă pandemia și restricții. Nu poți legifera masca obligatorie fără să dai măști (cum s-a întâmplat multe luni) și să ai cele mai scumpe măști din Europa. Nu poți sta peste un an de zile în situația resurselor depozitate la Unifarm. Desigur, nu poți cere imunitate pentru corupția din pandemie.
3. Starea spitalelor. În această toamnă, cetățenii României au aflat că după un an și jumătate de pandemie nu s-a făcut mai nimic pentru îmbunătățirea situației. Aparent nu a fost nimeni la nivelul conducerii statului care să urmărească îndeplinirea unor obiective precum: 50% mai multe paturi ATI după primele valuri, cu tot cu personal, reducerea cu cel puțin 50% a mortalității de la ATI, eliminarea torturii din spitalele COVID-19 (ceea ce se întâmplase în multe locuri din țară), asigurarea furnizării medicamentelor necesare. Mai mult, nimeni nu a răspuns serios întrebărilor antivacciniștilor și scepticilor cu privire la câteva situații din spitale referitoare la gestionarea pandemiei.
4. Comunicarea publică. Nu poți face comunicare de agenție de PR în timpul unei pandemii, mai ales când viața oamenilor este pusă în pericol. Există norme deontologice diferite. Există studii serioase asupra modului în care se face comunicarea în timpul dezastrelor. Până și „ursu, băă!” este un exemplu mai bun de comunicare în timp de dezastru decât ceea ce s-a făcut până acum. Mai ai probleme esențiale, de la cine comunică, ce comunică, de ce nu comunică. Evident, cum se face că avemacea bătaie de joc de pagină de Facebook RoVaccinare în care este insultată inteligența tuturor persoanelor cu IQ mai mare de 50. Câteodată, ajunge să transmită și știri false. Nu se poate să dai informații preluate din titluri de ziare, fără să te uiți la ceea ce zice studiul amintit în ziarul respectiv (iar ceea ce zice înseamnă mai mult decât ceea ce spun concluziile). Desigur, avem și întrebarea despre ce s-a întâmplat cu cumpărarea presei sub pretextul informării pandemice pentru a ascunde criticile la adresa partidului. Mai mult, am văzut clar cum resurse publice (de la personal la electricitate) erau folosite de actualul prim-ministru pentru coordonarea campaniei sale din partid.
5. Managementul pandemiei. Există erori și greșeli pe toate planurile. Unele mari, de la morții scoși de la naftalină vara aceasta, după ce ei muriseră în timpul campaniilor electorale din 2020, la tendința de a secretiza orice: date pe județ, centre secrete de vaccinare, prețul vaccinurilor, componența grupurilor tehnice, etc. Mai sunt și conflicte de interese, inclusiv la nivelul unor comunicatori publici. Încă nu a răspuns nimeni până acum de ce persoane cu o expertiză recunoscută nu au fost atrase în comitetele consultative pentru a furniza soluții. Ceea ce i s-a întâmplat Andreei Moldovan la nivel politic, fost secretar la Ministerul Sănătății, venind cu soluții adecvate la momentul respectiv, axate pe particularitățile locale, nu a fost asumat de nimeni. Distribuția vaccinării este mai puțin scutită de vaccin, însă sunt și acolo câteva puncte slabe, de la povestea cu centrele secrete la accesul la vaccin pentru persoanele vulnerabile și marginalizate. Modul în care s-au schimbat reguli peste noapte este exemplu clar de nepricere. Au mai fost numeroase cazuri de ordine ce au început să fie aplicate în timp ce erau comunicate pe WhatsApp, nepublicate încă în Monitorul Oficial. Era interesant cum oamenii de la partid aflau informațiile despre relaxări înainte de restul cetățenilor. Gestionarea restricțiilor oferă exemple fără limită de maladministration.