România a fost caracterizată în ultimii ani de multe frământări pe planurile social, economic și politic. În ultimul timp, însă, acestea au culminat cu o serie de măsuri care nu au făcut altceva decât să dovedească fragilitatea unui sistem educațional imatur, slab dezvoltat, aflat într-o continuă schimbare.
După o avalanșă a notelor bune luate în perioada de dinainte de 2011, la examenul final din ciclul liceal, în care era cunoscută în opinia publică corupția din sistem, în care profesorii supraveghetori erau plătiți să sprijine fraudele din sistem, iar corectorii erau pe aceeași linie, atât părinții, cât și elevii nepregătiți fiind mulțumiți de falsul rezultat ce îi propulsa în mediul universitar, unde taxele reduse față de Occident, reprezentau un avantaj, alături de finalizarea ciclului universitar cu o lucrare de licență plătită. Desigur, cei mai buni elevi, încă din liceu, au fost acceptați la cele mai bune universități din lume, unde fac performanță, sau au ales să se lupte cu sistemul, în deluzoriu, corupția fiind încă regina.
Efectele acestei situații problematice s-au văzut mai târziu, România reușind să acapareze polul negativ al dezvoltării din Uniunea Europeană, după aderarea din 2007. Pe lângă faptul că nu are oamenii pregătiți integrați în sistem, evită schimbările radicale datorită înțelegerilor tenebroase. Încă se mai așteaptă schimbarea. De fapt, cetățenii români rămân caracterizați de celebra ospitalitate și toleranță românească. Cu toate acestea, clasa de mijloc, în special datorită reformelor și taxelor, precum și a scăderii salariilor, se apropie de nivelul de jos al traiului. Au trecut 23 de ani de la revoluția care a dat jos dictatorul Nicolae Ceaușescu, iar schimbarea se lasă așteptată…
În ultimii doi ani, rata de promovare a examenul de Bacalaureat, în jur de 45%, a tras un semnal de alarmă: spre ce se îndreaptă educația românească? cum se poate elimina analfabetismul funcțional? de ce mijloacele moderne de predare nu au rezultate în România? Scăderea drastică a numărului celor care au luat acest examen al maturității a însemnat scăderea încrederii în Ministerul Educației din acea vreme, oferind o imagine realistă a sistemului educațional românesc.
Schimbarea pe plan politic s-a produs în sesiunea de primăvară-vară a anului 2012 când o alianță formată din principalele partide de dreapta și de stânga a reușit să schimbe Guvernul și s-a apropiat amenințător de monopolizarea sferei politice după o rețetă considerată de Comisia Europeană a fi un atac la statul de drept. Deloc surprinzător, după un an, se iau măsurile propuse la acea vreme în unele domenii. În tot acest timp, o mulțime de speculații au fost făcute, unele bazate pe examenul de Bacalaureat. Rezultatele sunt, din nefericire, aproape identice. Promovabilitatea de aproximativ 55,4% vine pe fondul diferențierii subiectelor în funcție de profil, măsură mult așteptată, a creșterii absenteismului celor nepregătiți și a suspiciunilor de fraudă.
După un an, în trecutul apropiat, dificultatea subiectelor a scăzut dramatic. Absolvenții nepregătiți ai ciclului liceal s-au bucurat de această schimbare dezamăgitoare pentru performanță. Promovabilitatea crește dramatic, performerii sunt depășiți de cei care au profitat de pe urma neatenției acestora și au reușit să obțină o notă neașteptată, concurența pentru locurile din facultăți crește și, bazându-se doar pe media de la bacalaureat și pe nota de la examenul de admitere; se creează un cerc vicios: studenții slab pregătiți intră la universitățile capabile de performanță și inovare, cei buni nu reușesc să obțină avantajele pentru a „schimba lumea”, ratingul învățământului universitar românesc aflat într-o continuu proces de transparentizare scade, imaginea învățământului suferă, iar viitoarele generații vor întâmpina din ce în ce mai multe probleme la contactul cu cerințele pieței și, mai ales, ale vieții de zi cu zi.
În toată această himeră, un spectacol se repetă. Cazul de la un liceu bucureștean creează o imagine nefastă, dar reală, a gravității situației: profesori filați de ani buni prinși la jumătatea probelor de bacalaureat pentru corupție, descinderi în timpul examenului, o sută de elevi ridicați din timpul examenului și duși la audieri fără niciun mandat, sute de euro de la fiecare elevi pentru a sprijini frauda și traficul de influență, o generație ratată, o sută de tineri sacrificați într-un spectacol mediatic ce putea fi încheiat înainte de susținerea examenului, instabilitate…
Această imagine grotescă hrănește publicul, dar arată adevărata față a respectării drepturilor fundamentale ale omului (unii dintre elevi având fiind minori) de către autoritățile române, arată limita educației românești, nivelul slab de pregătire și interes al elevilor și tendința generală a sa spre nedreptate, distruge munca celor care se luptă pentru crearea unui mediu educațional de calitate, creează teroare în rândul tuturor gândindu-ne că, în anii 50, în același mod țăranii care se opuneau colectivizării erau ridicați de autorități. Și ne gândim că România dorește să intre în spațiul Schengen, că dorește să adopte moneda unică euro, dar evită să asimileze o serie de valori necesare în conviețuirea într-o societate europeană sau chiar globală.
Ce urmează în viața elevilor din România? Din 2015 ar trebui să susțină un examen de bacalaureat cu totul nou, transdisciplinar, în lipsa unor demersuri în ultimul timp spre asigurarea unui cadru de predare și evaluarea transdisciplinar și al promovării metodologiei respective, vedem continuarea fărămițării unei legi a educației naționale care ar fi trebuit să constituie o reformă calitativă a educației din România, se accentuează discrepanțele dintre studenții din mediul rural și cei din mediul urban datorate finanțării, în care transparența slăbește în intensitate publicându-se tot mai târziu metodologiile și rezultatele de la examinări online, în conformitate cu promisiunile inițiale.
Situația este departe de a se îndrepta…
Madalin Blidaru
Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.
Din articolul tau inteleg ca e nasolala coruptia dar sunt buni coruptii. Sau cei care dau mita sunt mai putin vinovati decat cei care iau mita?
Nu exista elevi care sa ajunga la examenul de bacalaureat minori, nici macar cei care au inceput scoala la varsta de 6 ani.
Nu se putea interveni inainte ca fapta sa se consume indiferent de cat a durat “filajul”.
Mandate au existat, numai ca niste domni procurori au cedat presiunii media si nu au mai fost folosite. Vezi decalaratia de azi a ministrului de interne!
Recitește!
Sincer, imi esti simpatic, intenţia articolului tău este bună, dar ai câteva greşeli de exprimare ce fac din articolul tău aproape un motiv de caterincă… Nu ai voie sa tragi semnale cu un articol presărat de asemenea erori. Sfatul meu ar fi ca tu să reciteşti articolul pentru că într-adevăr se înţelege prea puţin din ce ai vrut să spui şi laşi, Doamne fereşte, impresia că şi tu ti-ai plătit bac-ul :)
fără o reformă autentică a sistemului de învăţământ şi fără un mecanism performant de a tria, de a selecta dascălii dintre profesori (căci mulţi se ascund în acest sistem poate mai prost plătit, dar mai sigur, iar dascălii autentici sunt tot mai puţini) nu ne putem aştepta la schimbări majore.
considerat multă vreme soră vitregă, aşa cum este şi sănătatea, sistemul educaţional îşi arată acum rezultatele unor ani în şir de nepăsări şi de acceptări tacite al incompetenţei celor care în loc să aducă măsurile necesare, de evoluţie, au dărâmat ceea ce aveam. purtăm în braţe un copil bolnav, olog, analfabet şi se pare că nu ne gândim că de el depinde viitorul nostru.
excelentă analiza ta, felicitări!
Mulțumesc! Foarte bine ai zis în rândurile de mai sus.
Si app vreau să citesc “profilul”, cum pot intra în posesia ei?
Va apărea în prima jumătate a lui 2014 la o editură românească.
Nu e sistemul de vina , generatiile sunt din ce in ce mai proaste . Profesorii predau la fel ca acum 10 ani , cartile sunt aceleasi ( doar ca sunt refacute pentru a fi mai ” placubila ” elevului ) si institutiile de invatamant sunt aceleasi .
Dotarea cu tehnologie ( smartphone , apps , internet , o prezenta permanenta pe facebook si asa mai departe ) au indobitocit generatiile . Vi se dau subiecte din ce in ce mai lejere si tot nu sunteti capabili sa promovati sau sa obtineti o medie decenta ( peste 8.50 ) chiar si cei de la filologie .
Asta venind de la cineva doar cu 1 an mai mare . Sfatul meu : daca vi s-a parut greu bac-ul sa nu dati la facultate .