Astazi a fost … groaznic. Vieti sfarsite intr-o secunda, suflete indoliate. Franele nu tin, masina se rastoarna, omul moare. Cam asta pot spune despre un accident care a avut loc azi in dreptul casei mele. Sange, strigate, durere, politie, 112, descarcerare. Intr-un cuvant : teroare.
Este incredibil cum o viata poate dispare intr-o clipa. Simplu. 5 secunde. Oamenii adunati , rude apropiate tipa de durere. Totul s-a dus. Copii fara un parinte, sot fara sotie… Si s-a dus. Cearta partidelor sau campania pentru presedintie nu i-a ajutat. Totul a disparut. Foametea nu i-a ajuns, frigul nu i-a strapuns, si nici gripa porcina.
Ghinionul, hazardul sau altceva sau cineva i-a pus capat zilelor. Cam atat.Aripile mortii s-au deschis. Rai sau iad? Nu mai conteaza. In jurul a 50 de ani totul s-a sfarsit. Jocul a fost prea dur, poate prea dur. Si totusi unde sunt zilele senine, unde sunt mangaierile comunitatii sau a Romaniei in care traim? Exista. Uniti. Dar ziua mohorata de toamna a facut ca cosmarul sa se adevereasca.
Sfarsit. Jocul vietii s-a terminat. Dumnezeu sa o odihneasca in pace!