De ce nu stau?

Mi s-a întâmplat să mi se pună de câteva ori întrebarea: „De ce nu stai?”. Nu vreau să pot. Răspunsul este simplu, banal și cordial.

Chiar nu pot și nici nu vreau să pot. Nu îmi văd viața stând într-o încăpere și uitându-mă pe pereți, numărând mosquitos sau uitându-mă pe cer la nori, fără a avea vreun scop ( în scop introducem și relaxarea prin observarea fenomenelor meteo ce s-ar putea produce).

Revenim. Viața e scurtă. Ce rost ar avea, așadar, dacă ți-ai consuma-o stând degeaba? Nu este mai bine dacă faceți zilnic câte ceva, dacă zilnic aveți un scop bine definit, iar la finalul zilei, când stingeți becul, realizați raportul zilei?

Mie, unul, mi se pare mult mai bine. Ai mult mai multe de câștigat.

Pe lângă asta, se mai întâmplă, câteodată, să nu îmi placă să aștept nici măcar în stație. Prefer, de exemplu, să merg pe jos până la următoarea stație, decât să aștept câteva minute. Dacă se întâmplă ca autobuzul să nu sosească în stația următoare în același timp cu mine, îmi continui drumul.

Prefer să fac ceva. Și nu, nu pierd timpul jucându-mă jocul X pe PC. În niciun caz. Prefer să citesc niște articole motivaționale, să vizitez niște bloguri în timp ce ascult muzică sau să mai scriu câteva pagini. Găsesc ceva de făcut. Gândiți-vă că fiecare secundă pe care o pierdeți este importantă. În fiecare zi se pierd zeci de minute, poate chiar ore de pierdut timpul. Nu uitați câte lucruri minunate puteți face cu acele secunde. Și, din nefericire, nimeni nu vinde timp.