Nu bate niciun război la ușă momentan

Nu bate niciun război la ușă momentan

Frenezia mass-mediei pentru război este uimitoare câteodată: nu găsești pagini libere, mai ales cee digitale, în care să se vorbească despre războiul care este la ușile noastre și cum va veni vreunul în curând.

Mai nou, este promovată o narațiune privind pregătirea Rusiei pentru un atac asupra Ucrainei pe fondul agitației de la granița dintre Polonia și Belarus. Acum o lună întreaga țară a ajuns să urmărească cu mare atenție știrile despre marea pană de curent. Trebuia sosească până acum, ținând cont de așteptările oamenilor conform agitației din social media, mesagerii și presă.

În acest moment, nu va fi niciun conflict militar între Ucraina și Rusia, cu excepția celor care se duc deja. Se fac comparații cu ceea ce s-a întâmplat întâmplat în martie 2014, dar situațiile nu se pot compara. Nu mai putem vorbi de un eveniment declanșator la fel de relevant. Evenimentele din estul Ucrainei au mers într-o astfel de direcție încă din noiembrie 2013. Acum este ușor diferită situația. Legăturile politice sunt funcționale, chiar dacă reținute. Mai mult, ceea ce se întâmplă sunt doar exercițiile anuale făcute în acea zonă. Scenariul unui atac concomitent Rusia-China în diferite zone uită un lucru destul de important, anume că interdependențele dintre Rusia și Europa încă sunt suficiente pentru a prevenit un astfel de scenariu.

Sigur, războaiele sunt posibile. Sunt sute de teatre de război pe glob în acest moment, variate formule de conflict. Problema cu acest delir media este că nu aduce nicio informație utilă. Oamenii nu sunt informați, de exemplu, despre ceea ce ar trebui să facă în caz de război. Pe pandemie, nici măcar repetiții cu acele alarme comunitare nu s-au mai făcut. Guvernul actual nici măcar nu ar fi credibil, dacă ar spune că ne pregătim de un război pentru apărare. Au luat la mișto războiul cu virusul cu toate informațiile pe masă, de ce ar trebui să mai fie păstrată încrederea într-un scenariu mai puțin probabil?

Dacă cauți pe Google „ce să faci în caz de război”, găsești niște tutoriale puse pe YouTube de niște persoane și niște article pe niște bloguri. În Lituania, Ministerul Apărării Naționale are la dispoziție un ghid care să îți răspundă la o astfel de întrebare. Suedia a trimis în urmă cu puțini ani broșuri gospodăriilor despre cum să se pregătească de război. The Sun, cel mai popular ziar din Marea Britanie, a publicat după asasinarea unui general iranian în urmă cu doi ani un material despre ce să faci în caz de război, chiar și de atac nuclear. Și aici este folosit clickbait pe seama unor evidente curente cu potențial de sporire a insecurității, dar măcar sunt furnizate niște informații minim utile.

Acum, în materialele pe care le-am citit și care m-au convins să scriu această postare, nu este nicio referință la vreo acțiune practică care poate fi făcută de vreo persoană. Doar opinii, păreri și informații politice despre evenimente internaționale. Iar faptul că va veni un mesaj cu „Ursu’, băăă!” nu garantează și recepționarea informațiilor cu ceea ce e de făcut. Culmea este că nici în scenariul unui atac epidemiologic, cum s-a tot vorbit în media și în cercurile politice cu ocazia COVID-19, nu au fost distribuite informații prea relevante, iar populația nici după doi ani nu prea știe ce are de făcut în cazul vreunui atac infecțios.