Afară…soare, bine, poate prea mult.Deodată vântul apare de nicăieri şi sperie întreaga suflare.Nisipul ridicat în aer,mişcări ale maselor de aer răcoroase,totul pare ciudat.O vrabie încearcă să îşi găseasca culcuşul, dar se putea oare împotrivi voinţei naturii? Totuşi a avut noroc. Omul i-a fost de ajutor pentru prima dată. A găsit o streaşină, un loc numai bun pentru a sta pe timpul acestui vânt. Din nefericire are aripile mult prea neputincioase pentru a face faţă naturii dezlănţuite.E doar o vrabie!
Particip la Concursul de Proza Arhiscurta organizat de Trilema .