Zădărnicirea combaterii bolilor: de la muncă în folos privat la mandat de primar

Zădărnicirea combaterii bolilor: de la muncă în folos privat la mandat de primar

Dosarul pentru combaterea zădărnicirii bolilor în cazul senatorului penelist care nu a respectat măsurile privind COVID-19 și a reușit să facă nefuncțională aproape întreaga conducere a statului român – Guvernul României și Parlamentul României – a fost clasat.

Procurorii Parchetului General au spus că nu a putut fi identificată sursa virusului, bazându-se pe niște studii care sunt contrazise de alte studii, și de parcă analiza călătoriei unui virus poate fi făcută în baza biletelor de călătorie.

Parchetul arată cât de mult funcționează respectarea legilor de către nomenclatură:

Cercetările au stabilit că aceasta nu a încălcat nicio normă privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infecto-contagioase, iar fapta de a nu transmite de îndată o informație privitoare la o posibilă contaminare nu are niciun fel de relevanță penală în economia cazului de față. (Digi 24)

Dosarul a fost clasat. Nici de transportul fără izoletă nu se spune nimic, căci acest lucru s-a făcut la cererea senatorului.  Chițac a fost răsplătit de partid și alegători cu un mandat de patru ani de primar al Constanței.

De cealaltă parte, avem cazul lui Viorel Gioabă, un cetățean responsabil care, față de Chițac, a anunțat autoritățile statului când a avut niște simptome. A venit salvarea și a fost dus la spital, fiind internat într-un container din curtea unui spital. A încercat să plece din spital, dar nu a putut.

A doua zi, după ce i-au fost recoltate probe pentru testul COVID-19, a fugit din spital. A fost prins de polițiști în curtea unui nepot după ce a mers vreo 18 kilometri. Deși ieșise negativ la testul COVID-19, Gioabă a fost carantinat. Vorbim de perioada de abuzuri sistemice și de legi neconstituționale prin care era gestionată situația coronavirusului.

Bărbatul a fost condamnat definitiv la 6 luni de închisoare cu suspendare pentru zădărnicirea combaterii bolilor. Parchetul nu a făcut apel, hotărârea a rămas definitivă. Doi ani va fi monitorizat de serviciul de probațiune doi ani și va trebui să presteze muncă în folosul comunității la o firmă de salubrizare. Munca în folosul comunității va fi la o societate comercială care se ocupă de salubrizare (România Curată).

Chiar sunt curios cum se face acest lucru: sunt tăiate orele prestate de om din orele prestate pentru care se solicită plata de către primărie? Nu știu. Dar dacă acest lucru nu este vizibil în munca prestată și serviciile oferite, totul bazându-se câteva hârtii care certifică doar prestarea muncii, avem o problemă. Și oricum sentința la muncă forțată, fără posibilitatea de alegere (nu am citit sentința și nu știu opțiunile puse pe masa condamnatului), este problematică și în sine un demers condamnabil, cu atât mai mult în folos privat.

Concluzia acestei comparații este foarte simplă și dură, căci sunt multe cazuri în aceste zile care arată dublele standarde în raport cu cetățenii: legea este pentru proști, procuratura este părtinitoare. Am speranța că înlocuirea cu softuri, poate chiar cu sisteme bazate pe AI, definite pe baza unor variabile clare, va oferă mai multă certitudine și încredere în justiție și în aplicarea legii. Equal justice under law.