Deepfake videos

Deepfake videos

Video-urile „deepfake”/profund false (sau orice traducere este folosită în limba română pentru a le evidenția) reprezintă una dintre cele mai noi preocupări în zona de intersecție între media, politică și tehnologie.  Cu sprijinul social media, acestea, chiar dacă sunt false parțial sau complet, ajung departe.

Realitatea este că reprezintă un instrument în arsenalul de campanie electorală, chiar dacă este unul imoral.  Nu sunt puțini cei care le pot promova, iar efectele dorite pot fi atât pozitive, cât și negative, pot fi serioase sau satiră. Din această perspectă, reprezintă un subiect de interes pentru experții în combaterea dezinformării, dar complicat, căci sunt discuții despre algoritmi care ar putea să le detecteze, modul de reacționare la detectarea lor, respectarea libertății de exprimare și descurajarea cenzurii, evitarea atitudilor părtinitoare pe motive partizane sau politice, etc.

În momentul în care am distribuit un articol despre „deepfakes”, mi-am amintit că nu este un subiect îndepărtat de realitatea politică românească. Mă aștept să apară în campania pentru alegerile prezidențiale din acest an și, ținând cont de miza mai mare, chiar în cea pentru parlamentarele din 2020. Voi fi suprins mai degrabă dacă nu vom avea astfel de mesaje.  Mi-am amintit de un episod din campania pentru alegerile prezidențiale din 2009.

„Pixelul albastru” este o poveste electorală cu scandal bine cunoscută în politica românească. O căutare pe Google oferă multe informații. La acel moment, a fost un clip video care a apărut nu prin social media, mai greu de controlat, ci prin intermediul unor canale de televiziune opozante unui candidat la alegerile prezidențiale. Așadar, a fost un video contrafăcut distribuit prin intermediul unor canale care se supun unei legislații media, care ar trebui să respecte niște standarde deontologice și care are o politică editorială, nu ca în situația  unui clip contrafăcut distribuit de niște utilizatori necunoscuți sau cunoscuți, de niște pagini obscure sau cunoscute, având ca destinație un public mai puțin omogen.

Pentru cei care vor să citească un scurt material despre deepfakes, recomand un material publicat de jurnaliștii asociați Associated Press, disponibil în Denver Post:

Deepfake videos pose a threat, but „dumbfakes” may be worse, https://www.denverpost.com/2019/07/20/dumbfake-deepfake-video-politics/.

Conform autorilor, diferența deepfakes-dumbfakes este făcută de nivelul de complexitate în editarea video, primele folosind inteligență artificială, manipulare audio, tehnologii vizuale faciale, în timp ce cele din urmă sunt mai ușor de făcut, fiind bazate pe metode precum editări selective sau manipularea vitezei clipului video.