„Semnăturile unice” la europarlamentare

„Semnăturile unice” la europarlamentare

Legea privind pregătirea și desfășurarea alegerilor europarlamentare spune că partidele politice, alianțele și candidații independenți pot avea doar susținători unici, altfel este o problemă ce ține de articolul 292 din Codul Penal pentru persoanele care au întocmit-o. Articolul 18 al Legii 33/2007 precizează acest lucru:

(1) Un alegător poate susține un singur/o singură partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale sau candidat independent.(2) Lista susținătorilor constituie un act public, sub sancțiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. În finalul listei, persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declarație pe propria răspundere, prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susținătorilor. Modelul listei susținătorilor și cel al declarației pe propria răspundere sunt stabilite prin hotărâre*) a Guvernului.

Lista susținătorilor este un act public, iar cei care au întocmit-o au obligația de a declara pe propria răspundere că toate datele și semnăturile corespund realității, declarație asumată pe fiecare pagină, sub prevederile Codului Penal privind falsul în declarații (de la 3 luni la 2 ani de închisoare sau amendă).

Ca alte legi făcute prost, legea pare să blocheze competitorii electorali de bună credință prin cerințele ridicate pe care le propune. Strângerea a 200.000 de semnături unice este un prag foarte mare. Mai mult, nu există niciun garant pentru cetățeni și pentru competitorii electorali că listele cu semnături sunt într-adevăr unice, întrucât verificarea este aproape imposibilă.

Așa se face că avem pentru alegerile europarlamentare 23 de partide politice, alianțe politice și alianțe electorale, precum și 7 candidați independenți, cu un număr de semnături adunate care depășește aproximativ 9 milioane de semnatari. 9 milioane nu ar fi mult, dacă am lua în considerare numărul de alegători, dar, ținând cont de cultura politică locală, de prezența la ultimele alegeri sau de numărul de semnături depuse cu alte ocazii, de capacitățile logistice ale competitorilor, este un număr nerealist.

De altfel, Partidul Forța Pensionarilor a observat această problemă și s-a întâlnit cu Avocatul Poporului pentru a ridica problema nevoii de strângere a 200.000 de semnături de la cetățeni pentru a se înscrie în scrutinul european, solicitând Avocatului Poporului ridicarea unei excepții de neconstituționalitate privind această prevedere (comunicatul privind întâlnirea menționată este disponibil aici). Pentru participarea la viața comunității, nu contează vârsta, dovadă fiind acțiunea Forței Pensionarilor, unde ești în Organizația de Tineret dacă ai sub 65 de ani, primul loc are 82 de ani, iar ultimul, locul 14, este singurul nepensionar de pe listă.

Căutând din surse deschise, am ajuns la 7,4 milioane de semnături depuse alături de listele de candidaturi pentru alegerile europarlamentare. Menționez că sunt doi candidați indepedenți și șase partide despre care nu am găsit informații privind numărul de semnături depuse, după cum se vede în lista de mai jos (dacă intră în competiția electorală, mai adăugăm minim 5×200.000 + 2×100.000, adică 1.200.000 de semnături):

	Nume		Număr
1	Alianța 2020 USR PLUS	USR-PLUS	520.000
2	Alianța Liberalilor și Democraților	ALDE	400.000
3	Blocul Unității Naționale	BUN	200.000
4	Candidatul Independent Costea Peter		131.000
5	Candidatul independent Dobre Daniela		494
6	Candidatul independent George Simion		116.000
7	Candidatul independent Gregoriana Tudoran		100.000
8	Candidatul Independent Nuț Gabriela-Ștefania		?
9	Candidatul Independent Tiron Octavian-Iulian		?
10	Candidatul Independent Velciu Luminița		100.000
11	Partidul Comunitar din România	PCdR	?
12	Partidul Democrației și Solidarității – Demos	Demos	12.050
13	Partidul Dreapta Liberală	DL	240.000
14	Partidul Forța Pensionarilor		?
15	Partidul Mișcarea Populară	PMP	419.000
16	Partidul Național Liberal	PNL	1.405.760
17	Partidul Națiunea Română		?
18	Partidul Neamul Românesc	NR	200.000
19	Partidul Noua Românie	PNR	?
20	Partidul Oamenilor Liberi	POL	Câteva sute
21	Partidul Pro România	Pro Romania	500.000
22	Partidul Prodemo	Prodemo	221.950
23	Partidul România Mare	PRM	?
24	Partidul România Noastră		?
25	Partidul România Unită	PRU	250.000
26	Partidul Social Democrat	PSD	1.330.995
27	Partidul Social Democrat Independent	PSDI	400.000
28	Partidul Socialist Român	PSR	221.000
29	Uniunea Democrată a Maghiarilor din România	UDMR	313.966
30	Uniunea Națională pentru Progresul României	UNPR	327.890
Total:			7.410.105

Mai sunt trei partide care nu s-au înscris, dar au anunțat pe ultima sută de metri semnăturile strânse: PNȚCD, Partidul Ecologist Român și Alternativa Dreaptă, un total de peste 600.000 de semnături.

Aproximativ 7,4 milioane de semnături înseamnă mai mult decât totalul voturilor exprimate la alegerile parlamentare din 2016 și mai mult decât totalul voturilor exprimate la alegerile europarlamentare desfășurate în România. Desigur, semnătura de susținere nu înseamnă „vot”, la fel cum la vot se pot prezenta și alte persoane, dar diferența este nerealistă.

Pentru cei care doresc să afle dacă semnăturile lor au fost folosite, pot întreba partidele politice, însă este greu de spus că își centralizează semnăturile în vreo bază de date. Pentru care doresc să cunoască dacă morții din România susțin vreun partid politic, este imposibil să afle acest lucru când lupul e paznic la oi.