Este momentul demisiei ministrului Oprea

Ar fi momentul demisiei ministrului Oprea

Sunt autori care spun pe un ton destul de ridicat că moralitatea nu are loc în politică. Mai mult, foarte mulți adepți ai realismului, oferă politicienilor o descriere bazată pe instincte și interese. Însă dezbaterea merge mult mai departe. Moralitatea și politica, separate sau împreună, au consecințe foarte diverse.

De cealaltă parte a baricadei, sunt cei care afirmă că politica fără moralitate este imposibilă sau cei care spun că printr-un comportament moral ești dedicat politicii. Politica este, însă, o sferă a tuturor, cu impact asupra tuturor, iar de aici rezultă că moralitatea, despre care se poate vorbi la nivel de individ, trebuie să fie unul dintre fundamentele celor care sunt în centrul politicii.

Rămâne o problemă fundamentală în discuția aceasta: care sunt limitele responsabilității și cum ajung moralitatea și responsabilitatea în politică să fie tangențiale. Este posibil ca uneori să fii forțat să ei decizii amorale datorită responsabilității de a aduce lucrurile la un bun sfârșit. Dar în cazul de față nu vorbim despre amoralitate, mai ales când interesul național devine mesaj de propagandă pentru interesul personal.

Revenind, însă, la cazul din țară, este clar că actualul ministru al Internelor trebuie să își dea demisia. Având conștiința unei fatalități ca urmare a abuzului, dovedit public, precum și alte acțiuni imorale și ilegale desfășurate, singura soluție este demisia de bună voie din toate funcțiile de demnitate publică. Nu poți izgoni un om din viața public, dar apar probleme mult mai mari când nu există mecanisme de tragere la răspundere și când se dovedește că instituții ale statului sunt folosite în interes personal.

Politica fără moralitate

Politica fără moralitate este specifică statelor autoritare, totalitare și celor corupte. După momentul 2012, România s-a îndreptat din ce în ce mai mult pe acest drum. Plagiat după plagiat, penal după penal, culminând cu ceea ce s-a întâmplat acum câteva zile. Cât de liber poate fi un popor sub guvernarea celor care folosesc statul în interes personal sau de clan?

Sunt momente în care instaurarea fricii nu mai poate fi un instrument. Sunt momente în care furtul democrației este vizibil, momente în care vezi că există un sistem semi-autoritar construit în jurul unui singur om: când guvernele ajung să depindă de un partid care nu a primit niciun vot în nicio campanie electorală, când sindicatele poliției ajung să dea comunicate de susținere pentru criminali, iar membrii acestora vorbesc la televizor cu identitate protejată, când mass-media încearcă să mușamalizeze subiectul după ce au fost primite circulare cu subiectul acesta.

Sunt momente în care nu este suficient să postezi pe facebook, ci este necesar să ieși în stradă pentru a cere măcar o dată o demisie necesară. Nu voi intra în detaliile factuale ale îngrozitoarei morți a unui polițist sau referitor la comportamentul iresponsabil al vicepremierului, însă, normalitatea, indiferent de natura ei, ar fi fost ca a doua zi să fie anunțat un nou ministru al Internelor.