Câteva gânduri despre sărbători

Câteva gânduri despre sărbători

Anul acesta, am vrut să văd ce înseamnă sărbătorile de iarnă într-un alt loc, diferit de România când, cel puțin, vezi chiar și în orașe plugari de Anul Nou pe drumuri sau grupuri de colindători. Nu mai vorbim de ceea ce se întâmplă în locurile turistice și în zonele rurale, când tradițiile trăiesc foarte bine. Desigur, intervine și rolul religiei în păstrarea acestora în adevărata lor formă.

Voi fi scurt. Crăciunul înseamnă, din câteva am discutat cu mai mulți colegi din diferite țări europene, o masă de familie în ziua de Ajun, iar Anul Nou, o altă masă normală, cu apropiații și cu artificii. Cel puțin am auzit câteva petarde pe aici, iar focul de artificii a fost destul de lung. Dar atât. Normalitate. Pe 1 ianuarie, lumea revine la normal, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic. Relativ, sunt într-un oraș turistic, dar în cele patru ore în care m-am plimbat prin diferite colțuri ale sale, nimic nu era diferit față de o zi normală.

Din acest punct de vedere, cred că trebuie să apreciem mai mult ce avem și ar fi fain dacă am reuși să ieșim și la export cu tradițiile acestea. Am zis de multe ori că o promovare a României pe baza miturilor și tradițiilor poate fi eficientă pe plan extern. Nu am văzut această abordare în multe locuri, iar peste tot ești atras cu peisaje diferite de cele cu care ești obișnuit, cu o altă bucătărie și cu o temperatură mai bună. Sărbătorile de iarnă ar trebui să reprezinte un reper, dar nu poți o astfel de promovare externă centralizat. Prin urmare, rămâne în voia asociațiilor turistice și micilor antreprenori din turism să dezvolte această rețea.

La mulți ani!