„Sincope de comunicare” și „media de marketing” (nu știm ce înseamnă ultima exprimare) sunt descrierile aduse de viceprim-ministrul Dan Barna activității colegului său de partid, Vlad Voiculescu, ministru al Sănătății care a avut până acum un mandat dezastruos. Este drept că din public nu știm ce reforme spectaculoase sunt în desfășurare în aceste momente în interiorul Ministerului Sănătății, scriem și vorbim în funcție de ce apare în public.
La Digi24, în seara în care trei pacienți cu COVID-19 au fost omorâți de administrarea defectuoasă a aparaturii de sprijin – acele TIR-uri amenajate pentru a sprijini capacitatea de a primire la ATI, importate din Turcia în țări precum România, Ucraina, Mozambic și încă câteva din aceeași categori – se discuta o altă problemă de comunicare: cine și de ce a apărut în conferința de presă, cine trebuia să apară și cine nu trebuia să apară în acea conferință de presă, cine altcineva să apară în conferința de presă.
Fundamentul și aici este unul greșit, anume că ceea ce contează este comunicarea, ceea ce este fals. Mai mult, guvernarea nu înseamnă comunicare (în sensul informării publice), această este o activitate auxiliară. Sigur că este necesară, dar apare o mare problemă când ajung la guvernare unii care consideră că tot ceea ce trebuie să facă este să mențină sus comunicarea și propaganda.
Și prim-ministrul Florin Cîțu, aflat în partidul principal aflat la guvernare și probabil unui dintre candidații la președinția partidului, ne spune că „reprezentanții statului fug de comunicare”. „Cetățenii au nevoie să explicăm exact ce s-a întâmplat”, spune prim-ministrul într-o conferință în miez de noapte, după seara sau după-amiaza dezastrului (nu știm dacă era seară sau după-amiază). Că se fuge de comunicare nu este o noutate, atât timp cât activitatea la stat în multe locuri este doar rentierism. Dar nu știm care sunt reprezentanții statului care fug de comunicare în acest caz. Până să iasă prim-ministrul în conferință știam deja ce s-a întâmplat și au fost și câteva apariții. Care sunt acei reprezentanți ai statului nu știm, ceea ce nu este bine căci înseamnă că sunt toți și în aceleași timp nimeni. Apoi, cetățenii nu au nevoie să li se explice ce s-a întâmplat, ci ca guvernanții să se asigure că nu se mai întâmplă.
Alt reprezentant al statului, reprezentantul DSU, spune, conform informațiilor transmise de HotNews.ro, că „că instalația TIR-ului este făcută de o firmă autorizată, că nu e nimic improvizat, iar unitatea a funcționat fără probleme în Argeș”. Și acesta este un act de comunicare. Dar are probleme, căci un fost secretar de stat în Ministerul Sănătății ne spunea mai devreme în zi că acele tiruri nu prea au funcționat la Timișoara. Apoi mai apar informații din diferite surse că aveau semnale de alertă privind funcționarea lor de câteva zile. Plus situația intervenției firmei care se ocupă de mentenanță.
Evident nu putem rezolva ceea ce se întâmplă aici din comunicare, căci problema este exactă, soluțiile sunt exacte, iar problemele sistemice rămân. Sunt probleme cu autorizările date firmelor? Atunci de ce nu sunt reautorizate? Nu respectă standardele? De ce nu le îmbunătățim și ridicăm standardele? Nu se poate pentru că sunt afectate interesele de partid sau ale finanțatorilor unora în fruntea instituțiilor? Dacă nu cei care au păcălit populația cu „Revoluția bunei guvernări”, atunci cine să facă asta? Exista la un moment dat o agenție privind asigurarea calității în sănătate. Ce spun rapoartele sale despre unitățile ATI mobile? Sau nu are competențe pentru asigurarea calității în starea de alertă pentru unități improvizate? Câteva întrebări normale.