Trei teme de politică externă cu care se va confrunta noul președinte

Președintele-ales al României, Nicușor Dan, va trebui să se pună repede la punct pe o serie de teme ce țin de agenda prezidențială.

Beneficiază de sprijinul mai multor instituții și are acces la experți, însă adaptarea cu noile preocupări necesită efort și timp. Redau trei teme de politică externă cu care se va confrunta noul președinte al României încă din prima zi a mandatului și care îi vor ocupa întreg mandatul.

Prima temă este Ucraina. Am văzut mesajul de felicitări transmis de președintele Ucrainei Volodimir Zelenski în urma câștigării alegerilor din România de către Nicușor Dan. Dincolo de amiciția la nivel de șefi de stat și de guvern, dacă se stabilește, sunt numeroase teme cu impact asupra poziției internaționale a României. Participarea la reconstrucția Ucrainei și sprijinului militar pentru acest stat sunt două dintre temele mai cunoscute, dar, dincolo de acestea, președintele va trebui să se pună la punct cu alte teme relevante ce vor fi pe agenda reuniunilor la care va participa, uneori fără asistenți, incluzând teme precum sancțiunile internaționale, decuplarea de sursele de energie din Rusia, propunerea de tribunal special, registrul pagubelor, și nu numai.

Tuturor acestora se adaugă procesul de pace din Ucraina. Sunt teme relevante în context internațional, dar și al relațiilor de vecinătate, având în vedere unele chestiuni, precum și în context istoric, având în vedere unele reverberații asupra României din Al Doilea Război Mondial.

Am lăsat deoparte teme precum minoritățile sau sprijinul pentru refugiații ucraineni, întrucât nu sunt explicit de politică externă în prezent.

Parteneriatul transatlantic a lipsit de pe agenda dezbaterilor electorale, însă merită pus în perspectivă. Sunt cel puțin o sută de teme despre care noul președinte va trebui să aibă o idee și nu privesc doar relația dintre România și Statele Unite ale Americii și pe cea referitoare la poziționarea României în NATO.

Summitul NATO de la Haga din luna iunie va fi probabil prima reuniune multilaterală la nivel înalt la care va participa noul președinte al României, un președinte care va căpăta destul de repede experiența reuniunilor de acest nivel. Temele sunt dificile, având în vedere situația internă, dincolo de dezbaterile de politică externă, de politică de apărare, sau de politică de securitate.

În privința relației dintre dintre România și Statele Unite, Nicușor Dan și echipa lui vor trebui să găsească argumentele cu care să îl convingă pe Donald J. Trump că prezența americană susținută în România, în plan economic, comercial, sau militar, va trebui menținută, mai ales cea venită în plan bilateral. Merită amintită și scrisoare ambasadorilor americani în România transmisă înainte de alegeri.

Parteneriatul strategic dintre România și SUA cuprinde mai multe teme asupra cărora dezbaterile electorale nu au oferit informații, inclusiv cu privire la dimensiunea regională.

Dincolo de Ucraina, este regiunea Mării Negre.

Dacă vorbim de parteneriatul strategic cu Republica Turcia, de Caucaz, de Ucraina, de Republica Moldova, de Dunăre, sau de accesul la Marea Mediterană, de relația cu Grecia sau vecinătatea comună cu Bulgaria, Marea Neagră apare în discuție.

Este un set stufos de subiecte, de sine stătător, cu care președintele-ales va trebui să se familiarizeze, având în vedere relevanța strategică, de securitate și apărare, economică și comercială pentru România, nu de acum, ci dintotdeauna. Iar unele teme se mișcă foarte repede. Dau ca exemplul anunțul neașteptat făcut de președintele SUA săptămâna trecută, la Riyadh, cu privire la eliminarea unui set de sancțiuni aplicabile în acest moment Siriei.