3 motive pentru care românii migrează

Văzusem recent o postare cu informația conform căreia sunt 3,1 milioane de români migranți din România în alte țări din celelalte 26 din Uniunea Europeană.

Din când în când, o parte a acestora sunt activați în relația cu țară din punct de vedere politic – este vorba de alegerile prezidențiale, unde în cazul ultimelor alegeri un număr admirabil din această mulțime migratoare s-a prezentat la vot pentru a-și exprima o opțiune. Sunt activați și în spațiul digital și, mai puțin, în cel real, unde rămân nemulțumurile amintite din când în când, chiar și la cozi atunci când mai vin prin țară. Amintesc aceste lucruri pentru că migrația este și o decizie politică atunci când celelalte opțiuni de integrare și participare au eșuat.

Să amintim trei motive pentru care românii emigrează.

Piața muncii

Cu mici excepții, în câțiva ani, crearea de locuri de muncă nu a fost o prioritate pentru decidenți. Amintesc decidenții pentru că în toată lumea crearea locurilor de muncă este rezultatul unor procese economice, sociale, și politice.

În ultimul timp, nu am mai auzit să fie o preocupare pentru politicienii și administratorii României crearea de locuri de muncă, cu toate că șomajul este ridicat, în special în rândul tinerilor, neocuparea este și mai mare, iar locurile de muncă existente dispare din diferite motive. Din contră, observăm interesul și acțiunile decidenților de a micșora piața forței de muncă, ceea ce este atipic și practic, și teoretic.

Este nevoie și de o piață a muncii dezvoltată și diversificată, căci nu poți face o țară doar cu angajați în construcții, cât mai țin și alea.

Toate acestea se petrec în timp ce miliarde de euro zac nefolosite, din fonduri europene, fie că vorbim de cele structurale, de investiții, sau de planul de redresare. Dacă tot vorbim de plan de redresare, rămâne o întrebare interesantă: au fost recuperate locurile de muncă dislocate de pandemia Covid-19 și procesele care le-a accelerat sau toată povestea cu planul de redresare s-a transformat într-un program normal de investiții publice?

2. Statul

Un al doilea motiv pentru care migrează românii din România este statul.

Este prea prezent în viața oamenilor și prea nesimțit în modul în care se auto-administrează. Încă sunt probleme de secolul trecut cu o birocrație stufoasă când vine vorba de interacțiunea directă, dar se remarcă și prin modul defectuos în care administrează. Nu știe cui ce servicii publice livrează și de ce le livrează, ca un exemplu.

Administrația încă este incapabilă să facă management de program. Administrația, la rândul ei, va da vina pe politicieni, iar cei din urmă pe extratereștri, resursele limitate sau greaua moștenire. Nu am văzut vreun studiu de evaluare a impactului – de niciun fel, nu mai zic de unul făcut serios, cu privire la investițiile în programele sociale ale României, în cele în programele de apărare ale României, printre altele. Primele sunt gestionate de către stat, celelalte sunt gestionate și au ca beneficiar principal tot statul. Le amintesc pe cele din domeniul apărării întrucât există angajamentul declarativ luat la cel mai înalt nivel pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare la 5% (real 3,5%) din PIB până în 2035.

Despre remarca „prea nesimțit în modul în care se auto-administrează” nu este nevoie de zis prea mult, având dovezile în presă în fiecare zi. Doar cazul președintelui care devine milionar din subvenții de la statul pe care îl conduce, în plină criză a bugetului de stat și austeritate, este un exemplu.

3. Libertatea

Aprecierea libertății ține de valorile individuale ale fiecăruia.

Pentru multe persoane care au migrat, un factor secundar este cel al nivelului de libertate – economică, politică, civică.

Pentru unii, este chiar un factor principal. În România, nu poți avea o viață de cuplu normală, dacă faci parte din comunitatea LGBTI+. La fel, dacă ești parte a unor minorități, inclusiv religioase.

Dispariția unor minorități de diferite feluri din România în ultimele decenii, în pofida angajamentelor internaționale de afirmare a identității acestora, este doar un exemplu.

Putem vorbi și de libertatea economică și de cea politică, cu numeroase alte exemple.

Dacă mergem mai departe în discuția despre libertate, putem lua și legătura dintre libertate și gradul de dezvoltare, care, din nou, sprijină argumentul migrației, intervenind alți factori aici precum nivelul de trai, așteptările privind acesta, și modalitățile prin care aceste așteptări pot fi aduse în spectrul realității.