Noul proiect de țară: întoarcerea la socialism.
Două zile. Trei știri.
- Ministerul Dezvoltării vrea ca 20% dintre locuințele noi să coste sub 50.000 de euro, oferind autorităților locale un cadru de coerciție (sau, mai bine spus, de cerut șpagă/comision de la dezvoltatorii imobiliari). De ce 20%? Care este cota în prezent? Bun, autoritățile locale sunt cele care eliberază autorității, de ce autoritățile locale vor trebui să țină cont de asta? Să citesc sau nu strategia?
- Salut vizita prim-ministrului Dacian Cioloș în Vietnam. Mi-a plăcut și faptul că a avut o întâlnirii cu absolvenții de studii superioare în România. Peste 3.500 de studenți vietnamezi au studiat în România. Este un potențial excepțional de cooperare între România și Vietnam, dar și între România și alte state din regiune, inclusiv China. A fost semnat Programul de cooperare în domeniul educației și formării pentru perioada 2016-2020 între Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice al României și Ministerul Educației și Formării din Vietnam. Astfel, Guvernul de la București va acorda 20 de burse de studiu pentru studenți vietnamezi.
- Președinția României, în loc să atace proiectul de modificare a legii 321 la Curtea Constituțională, a aprobat isprava iliberală a liberalilor din Parlamentului României de impune cota de minim 51% produse din lanțul scurt pe rafturile marilor retaileri. O mișcare care pune în pericol securitatea alimentară a cetățenilor români, care plafonează micii producători români și așa rămași în urmă în privința practicilor, care va duce la creșterea prețurilor, a birocrației și a practicilor ilicite și imorale, care încalcă legislația europeană și cea românească privind concurența, dar și care promovează un discurs naționalist.
Închei simplu și moralist.
Dacă dezvoltarea relațiilor bilaterale cu Vietnam este o necesitate într-o lume din ce în ce mai liberalizată, intervenționismul prin metodele amintite pe piețele imobiliare și agroalimentare este destinat falimentului. De-asta nu mai trăim în România comunistă și lumea la Revoluție nu mai dorea să consume pe cartelă, de-asta erau în Venezuela oameni la protest pentru că nu prea mai aveau mâncare, iar prin Asia de Sud-Est este, în general, sărăcie.
