Distribuția pe sexe a eurodeputaților români în funcție de partide
În articolul precedent, aminteam încercarea Comisiei Europene de amendare a Regulamentului privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și fundațiilor politice europene.
Una dintre propuneri constă în obligarea partidelor membre ale partidelor politice europene să ofere vizitatorilor pe site-urile acestora informații privind reprezentare pe gen în două situații:
- dintre candidații de la ultimele alegeri pentru Parlamentul European;
- dintre membrii partidului aflați în Parlamentul European.
Este o măsură plecată cu bună intenție, însă care pune o serie de sarcini inutile la adresa partidelor afiliate unor partide politice europene. Dacă cineva este interesat de distribuția pe gen, se uită pe lista cu europarlamentari și vede din ce partid sunt și care este distribuția.
Ca un exercițiu, am verificat partidele naționale cu reprezentare în Parlamentul European și ce ar trebui să adauge pe site, dacă acest amendament va trece:
membri | masculin | feminin | |||
PSD | 13 | 9 | 75% | 3 | 25% |
PNL | 7 | 6 | 85% | 1 | 15% |
ALDE | 1 | 0 | 0% | 1 | 100% |
PMP | 1 | 1 | 100% | 0 | 0% |
UDMR | 2 | 2 | 100% | 0 | 0% |
PPU | 1 | 0 | 0% | 1 | 100% |
independenți | 7 |
Dacă cei cu puțini membri sunt irelevanți, rămâne situația partidelor cu un număr relevant de membri în Parlamentul European. Partidul Social Democrat are un raport 3:1, în timp ce Partidul Național Liberal are un raport 6:1.
Însă prima întrebare rămâne: cât de interesat este electoratul din România de distribuția pe gen sau pe sexe a candidaților și aleșilor unui partid. În unele țări, este un subiect important pentru că politica identitară este grupată în rândul altor constructe, în timp ce în România cel mult poți să duci discuția despre politica identitară către etnii.