Ce a decis Consiliului European în privința prețurilor la energie?

Ce a decis Consiliului European în privința prețurilor la energie?

Propunerile Comisiei Europene care arată modul în care statele membre pot diminua riscurilor creșterilor prețurilor la energie rămân baza reacției europene în fața crizei energetice actuale. Consiliul European reunit pe 21-22 octombrie a avut această temă pe masă și a făcut câteva recomandări adresate instituțiilor Uniunii Europene și statelor membre. Acestea includ următoarele îndrumări și, după cum se poate observa, se bazează destul de mult pe situația particulară de la nivelul fiecărei țări:

• invitarea Comisiei Europene să studieze funcționarea piețelor de gaz și electricitate, precum și piața certificatelor de emisii, cu sprijinul Autorității Europene pentru Piețe și Valori Mobiliare (ESMA), împreună cu analiza Comisiei dacă sunt necesare acțiuni de reglementare în urma unor eventuale comportamente de trading;
• invitarea statelor UE și a Comisiei să folosească instrumentarul propus pentru a oferi sprijin pe termen scurt celor mai vulnerabili consumatori și pentru sprijinirea companiilor europene, luând în considerare situațiile particulare din fiecare stat membru;
• invitarea Comisiei Europene și Consiliului să ia în considerare prompt măsuri pe termen mediu și lung care pot contribui la prețuri ale energiei accesibile gospodăriilor și companiilor, care pot crește reziliența sistemului energetic al UE și pieței energetice interne, care pot asigura securitatea furnizării și sprijini tranziția către neutralitatea climatică, luând în considerare particularitățile fiecărui stat;
• invitarea Băncii Europene de Investiții să vadă cum poate accelera investiții în tranziția energetică, având ca scop reducerea riscurilor disruptive viitoare și sprijinind atingerea ambițiilor europene de conectivitate globală.

Propunerile Comisiei Europene pot fi descoperite în materialul de presă transmis pe 13 octombrie. Acestea se bazează pe obiectul pe termen lung al asigurării tranziției energetice, ca cel mai bun mecanism de protecție pe viitor în fața unor crize similare și pentru creșterea independenței energetice europene. Acestea includ:

I. Pe termen scurt

• acordarea de sprijin de urgență pentru venit consumatorilor afectați de sărăcia energetică, de exemplu prin bonuri valorice sau plata parțială a facturilor, care pot fi acoperite din veniturile EU ETS;
• autorizarea reportării temporare a scadenței facturilor;
• luarea unor măsuri de protecție pentru evitarea deconectării de la rețea;
• prevederea unor reduceri temporare și specifice ale nivelurilor taxelor și impozitelor pentru gospodăriile vulnerabile;
• acordarea de ajutoare întreprinderilor sau industriilor, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat;
• consolidarea razei de acțiune internaționale în domeniul energiei pentru a asigura transparența, lichiditatea și flexibilitatea piețelor internaționale;
• investigarea eventualelor comportamente anticoncurențiale pe piața energiei și însărcinarea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) să consolideze în continuare monitorizarea evoluțiilor de pe piața carbonului;
• facilitarea unui acces mai larg la contractele de achiziție de energie din surse regenerabile și sprijinirea acestora prin măsuri de însoțire.

II. Pe termen mediu

• intensificarea investițiilor în energia din surse regenerabile, în renovări și în eficiența energetică și eficientizarea licitațiilor pentru sursele regenerabile de energie și a procedurilor de acordare de licențe și autorizații;
• dezvoltarea capacității de stocare a energiei pentru a sprijini creșterea ponderii surselor regenerabile de energie, care este tot mai mare, inclusiv a bateriilor și a hidrogenului;
• însărcinarea organismelor europene de reglementare în domeniul energiei (ACER) să analizeze avantajele și dezavantajele organizării actuale a pieței energiei electrice și să propună, dacă va fi cazul, recomandări Comisiei;
• o eventuală revizuire a Regulamentului privind securitatea aprovizionării pentru a asigura o utilizare și o funcționare mai bune a stocurilor de gaze în Europa;
• analizarea beneficiilor potențiale ale unui sistem voluntar de achiziționare în comun de către statele membre a unor stocuri de gaze naturale;
• înființarea unor noi grupuri regionale transfrontaliere în domeniul gazelor naturale care să analizeze riscurile din acest sector și să ofere consiliere statelor membre cu privire la elaborarea planurilor lor naționale de acțiune preventivă și de urgență;
• consolidarea rolului consumatorilor pe piața energiei, oferindu-le posibilitatea de a-și alege și de a-și schimba furnizorul, de a-și genera propria energie electrică și de a constitui comunități energetice.