Sunt opt ani de când Kosovo și-a declarat unilateral independența în 2008, fiind motive întemeiate pentru acest proces. Nu ne dăm seama cât de mult au evoluat lucrurie în această perioadă. Avem și dialogurile facilitate de Comisia Europeană, iar zona este pe drumul cel bun. Mai durează, dar lucrul cu memoria este mai dificil decât am vrea să fie.
23 de state din Uniunea Europeană recunosc Kosovo1. România nu se află printre acestea, având o serie de temeri care pot fi puse foarte ușor sub semnul întrebării. Au existat câteva mișcări venite din zona politică spre recunoașterea republicii, însă partidele politice sunt destul de împărțite pe acest subiect. Republica parlamentară de 1,8 milioane de cetățeni și-a ales un nou președinte.
Albanezii kosovari dețin majoritatea, în timp ce sârbii kosovari reprezintă o minoritate importantă. Falia aceasta nu este numai pe partea de naționalitate, ci și pe partea de religie și istorie, dar intrăm în alte discuții. Problema în acest punct în Kosovo este disputa dintre coaliția de guvernare și opoziție, dispută creată mai degrabă de lipsa unui dialog real pentru explicarea drepturilor cetățenilor aparținâd minorităților naționale și drepturilor cetățenilor adresate comunității. Este vorba și despre managementul diversității și asigurarea bunei guvernări. Vorbim de un stat tânăr, în care instituțiile nu sunt consolidate, un stat tânăr ca populație, unde 70% din cetățeni au sub 35 de ani, iar problemele economice reprezintă o provocare.
Opoziția critică o serie de decizii, spunând că acordă prea multe drepturi etnicilor sârbi. Argumentul lor este sprijinit și de Curtea Constituțională de acolo. Aceștia mai adaugă faptul că Serbia nu recunoaște Kosovo ca stat independent, resping procesele de normalizare a relațiilor cu Serbia și cu Muntenegru, chiar dacă acestea vin pe fondul condițiilor impuse de Uniunea Europeană.
Noul președinte, Hashim Thaci, a fost ales de Adunarea Kosovo, Kuvendi i Kosovës2, pe 26 februarie 2016. Este liderul Partidului Democrat al Kosovo, partidul care deține cele mai multe scaune în legislativul unicameral, partid pro-european. Acesta preia mandatul deținut de Atifete Jahjaga, independent susținut de coaliția de guvernare. Thaci a fost unul dintre liderii politici ai grupării paramilitare Armata de Eliberare a Kosovo, primul prim-ministru al Kosovo și fost ministrul de externe.
Uniunea Europeană,prin purtătorul de cuvânt al Serviciului de Acțiune Externă, a criticat actele de violență și retorica divizantă din jurul alegerilor, îndemnând liderii politici kosovari la dialog pentru a calma tensiunilor. Scenele de violență din jurul alegerilor președintelui sunt considerate de UE ca fiind „extrem de îngrijorătoare”.
