Vor fi exporturile românești îngreunate din cauza modului în care ne comportăm cu mediul?

Vor fi exporturile românești îngreunate din cauza modului în care ne comportăm cu mediul?

Din ce în ce mai mult, economia și politica internațională este orientată către protejarea mediului. Conservarea biodiversității, lupta împotriva schimbărilor climatice, reducerea poluării, combaterea de degradării solurilor, managementul sustenabil al agriculturii sunt doar câteva dintre direcțiile de acțiune asupra cărora statele s-au angajat să desfășoare acțiuni pentru un viitor mai ecologic și cu condiții de trai mai bune. Când vine vorba despre comerțul internațional, o temă extrem de relevantă pentru o țară precum România, a cărei dezvoltare economică este corelată foarte bine cu deschiderea comercială către lume, mediul nu este absent din peisaj.

Chestiunile de mediu de la nivelul lanțurilor de aprovizionare devin din ce în ce mai importante. Nu sunt încă la presiunea la care se află la nivelul aspectelor sociale (să ne amintim, de exemplu, de munca forțată, sclavia modernă sau munca copiilor), dar cresc ca importanță. Guverne și companii fac tranziția către o nouă modalitate de interpretare a responsabilităților pe care le au față de societate și față de planetă. Modul în care se traduce această reașezare include de la standarde definite la presiunea consumatorilor și a acționarilor la noi reglementări, standarde și nu numai. Tema primordială a acestor zile este climatul: acțiune climatică, net-zero, adaptare, tranziție climatică, reducere a efectelor schimbărilor climatice. Dar sunt și alte teme, cum sunt cele amintite mai sus, cu un rol crescând. Discuția nu va fi doar despre sprijin pentru combaterea efectelor negative, ci va merge inclusiv către dezinvestire în soluțiile care nu oferă garanții de sustenabilitate.

Impactul advers de mediu devine o preocupare constantă în deciziile de a investi într-un loc sau într-un altul, de a te reloca sau nu acolo, de a sprijini sau nu dezvoltarea unor lanțuri valorice nu doar în activități economice cu practici negative la adresa mediulu, dar și la renunțarea la zonele care nu se angajează pentru respectarea unor principii de bază, universal agreate, pentru protejarea naturii. Altfel spus, s-ar putea să renunți la București când te uiți pe situația calității aerului din București sau din Ilfov. S-ar putea să nu mai deschizi fabrica în zonele care au nevoie de locuri de muncă când vezi că acolo contribui direct sau indirect la defrișări. Iar acum apare o întrebare logică: bun, dar până la urmă, chiar și acum avem anumite legi, anumite responsabilități, răspundere legală față de infracțiuni de mediu, dar uite că situația nu este cea ideală, nici măcar nu este aproape de varianta ideală, de ce ar fi diferit? Diferența vine din caracterul internațional. Din momentul în care vor fi obligații legale de diligență asupra impactului de mediu al lanțurilor de aprovizionare, riști să răspunzi direct pentru ceea ce fac furnizorii și nu numai. Riscurile se adună și pot fi costisitoare. Nu sunt doar costuri comerciale, ci și legale, reputaționale, financiare, ecologice.

De la obligații de diligență la nivelul jurisdicțiilor importante și la o legislație cuprinzătoare la nivel național nu este mult până când, dacă sistemul actual nu va fi funcțional, se va merge inclusiv către dezvoltarea de regimuri de sancțiuni pentru nerespectarea mediului. Iar sancțiunile, în această discuție, trebuie privite într-un sens foarte larg: de la suspendări temporare ale activităților la amenzi importante pentru guverne până la sancțiunile despre care vorbim în ziua de astăzi în discuția despre alte teme: crime de război, sclavie și așa mai departe.

Și ajungem și la întrebarea din titlu. Exporturile nu vor fi blocate pentru că cineva va decide acest lucru, ci că se vor aduna mai mulți factori care nu vor mai încuraja aprovizionarea de pe piața românească sau va condiționa accesul pe alte piețe, factori legați de situația preocupării față de mediu.

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.