Utilizarea microdatelor: realități paralele

Utilizarea microdatelor: realități paralele

Dacă am nevoie de folosirea unor microdate pentru o analiză sau un studiu, eu, fie că le-aș folosi în calitate personală sau profesională, deci afiliat unor organizații publice sau private, trebuie să fiu acreditat. Chiar și așa, sunt numeroase aspecte ce țin de etica cercetării și standardele legale aplicabile prelucrării datelor, în particular cele privind prelucrarea microdatelor, de care sunt responsabil. Este o răspundere largă asupra modului în care folosesc acele informații. Este ilegal, de exemplu, să generez planuri de campanii de inginerie socială, de natură politică, folosindu-le sau pentru campanii de dezinformare (bun, partidele politice și consultanții acestora se fac că nu este ilegal, dar nu corespunde realității). În general, aceste restricții se află indiferent dacă scopul utilizării este comercial sau necomercială, cum ar fi la realizarea unei dizertații, a unei lucrări de cercetare sau a unui articol pe blog (necomercial).

În același timp, Facebook și alte rețele sociale, plus alte companii digitale, au colectat aceste microdate, chiar mai individualizat (mai mult sau mai puțin ilegal), și le folosește în scop comercial sau necomercailă fără restricții relevante. Dimensiunea comercială este prevalentă, iar cea a răspunderii publice tinde să fie inexistentă. Nici nu există limita jurisdicțională, căci toate aceste date au fost transferate în Statele Unite, în timp ce eu răspund în fața legislației din România și din Uniunea Europeană, în timp ce de acolo ar trebui să reacționez prin instanțele americane, în principal, ceea ce nu este realist fără o miză comercială pe măsură.

Această problemă nu este specifică doar utilizatorilor datelor, ci și distributorilor. Desigur, microdatele din bazele de date publice sunt, în general, publice, iar accesul este făcut prin intermediul unei entități publice locale, naționale sau internaționale. Colecția marilor companii precum Facebook, TikTok și altele este supusă reglementării publice (de principiu, în realitate s-ar putea să difere, după cum am amintit mai sus), dar intră într-un conflict între entitățile private care le gestionează și posesorii intrinseci ai datelor (indivizii).

Nu în ultimul rând, o discuție separată este necesară în privința acestor mari sisteme de date, întrucât cei care le colectează și le depozitează ajung să fie și cei care le comercializează, având o libertte deplină asupra modului în care fac acest lucru. Cambridge Analytica a arătat o parte din poveste, dar nu este singura, mai este cea de audit asupra serviciilor oferite advertiserilor și lista poate continua.

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *