Tinerii danezi se pregătesc să iasă la pensie la 74 de ani

Tinerii danezi se pregătesc să iasă la pensie la 74 de ani

Danemarca are o populație în creștere de peste 150 de ani. Bilanțul demografic este, în general, bine gestionat, sprijinit totodată de imigrație și de fertilitatea populației imigrante non-europene. Cu excepția anului 2022, trendul a fost al mai multor nașteri decât decese. Față de 1870, speranța de viață a oamenilor din Danemarca nu mai este de 46 de ani, ci de 81 de ani. Autoritățile oferă date granulare cercetătorilor, în format deschis, permițându-le să facă propuneri de politici și studii de specialitate cu o acuratețe. Deciziile administrației se bazează pe evidențe, deci pe studiile realizate de specialiști reali.

Așa ajungem la o situație în care tinerii danezi se așteaptă în prezent să lucreze până la 74 de ani, conform informațiilor transmise de Politico Europe.

Deja persoanele născute după 1967 vor putea beneficia de pensia publică de stat abia după vârsta de 69 de ani, valoarea fiind bazată pe principiul contributivității, cu câteva condiții de ajustare în minus sau în plus în funcție de situația individuală. În funcție de ceea ce au făcut în timpul vieții, pensionarii mai pot beneficia de alte venituri pe care le au, de pensiile oferite de foștii angajatori și de pensiile private la care au contribuit. Pensia de stat este sancționată de cumulul cu salariul, conform unei formule. Stagiul complet de cotizare este de vreo 37 de ani. Pentru cei născuți înainte de 1962, vârsta de pensionare este de 67 de ani. Nu există categorii speciale.

Sistemul danez este sprijinit de o economie complexă, internaționalizată, cu un PIB/capita de vreo cinci ori mai mare față de cel al României. Populația este valorificată mult mai bine. Veniturile din taxe se ridică la 46% din PIB. Este în topul primelor zece economii de pe planetă în privința libertății economice. Mai mult, ceea ce contează din punct de vedere instituțional și al sustenabilității este că problemele au fost tratate pragmatic atunci când au apărut, cu nuanțele necesare, făcând posibilă aducerea acestora pe o traiectorie adecvată.

În România, speranța de viață este de peste 80 de ani. Veniturile din taxe se ridică la 24% la din PIB. Economia pierde din competitivitate, iar populația este irosită, doar să comparăm riscul de marginalizare de aici și din alte părți sau nivelul alfabetizării. Unii reușesc să se salveze și să contribuie la bunăstarea societății daneze, a sistemului danez și, desigur, bunăstarea lor actuală și viitoare. Suntem pe locul 47 în lume în privința libertății economice, pe un trend descedent în ultimii ani.

Tinerii din România visează să iasă la pensie la 40 de ani, ținând cont de modelele actuale oferite, dacă nu se află deja printre cei care au trecut în economia subterană în lipsa unor soluții concrete și fezabile asupra situației lor pe piața muncii. Poate fi curios un focus grup pe această temă în rândul tinerilor. Date din sondaje avem suficiente. Despre demografie, locul al doilea după Siria la emigrație, sirienii având un război civil de peste un deceniu. Rămâne de văzut cum va fi în termeni relativi demografia prin comparația cu Ucraina după război. Pentru a realiza politici adecvate lipsesc doi factori: i) acces liber autorizat la date granulare privind situația populației României, sperăm să se rezolve cu un impuls de la OECD, și ii) politicieni care să impulsioneze schimbarea pozitivă a cadrului legal și politic, pe baze solide.