Scrisorile încă mai schimbă vieți

Scrisorile încă mai schimbă vieți

Pe vremuri, scrisoarea era acea modalitate prin care transmiteai informația, într-o oarecare măsură într-un mod confidențial. Uneori, viața oamenilor depindea de conținutul unor scrisori. Erau alte timpuri. Părinții și bunicii noștri au apucat vremuri mai bune, dacă ne imaginăm că nu ar fi făcut cunoștință cu scrisorile într-un regim totalitar.

Când eram mic, încă se mai trimiteau scrisori. Era telefonul acela fix, dar oamenii foloseau cu încredere scrisorile. Astăzi, vremurile s-au schimbat. Folosim scrisori electronice și transmitem mesaje fără să ne gândim că am mai putea reveni vreodată la scrisori. Dar acestea au efect și în prezent. Și chiar schimbă vieți.

Un update despre campania Write for Rights

În continuare, mă voi referi la scrisori și semnături, la cele peste trei milioane de acțiuni pentru drepturile omului din cadrul campaniei Write for Rights  desfășurată de Amnesty International în decembrie 2014. Voi prelua din newsletterul special trimis de Amnesty trei cazuri care au fost prioritare în perioada acestei campanii.

Bloggerul Raif Badawi

Cazul nu are impactul pe care ni-l dorim cu toții. Pedeapsa a rămas încă în picioare. Cele 1000 de biciuri și cei 10 ani de închisoare pentru libertatea de exprimare într-un stat totalitar au rămas. Cu toate acestea, cazul a fost adus în atenția globală. Oameni din întreaga lume s-au solidarizat cu acest tânăr. Din păcate, o parte din pedeapsă și-a primit-o public, o altă parte în condiții neclare, iar informațiile nu sunt complete.

Liu Ping, condamnată pentru promovarea transparenței

Cazul lui Liu Ping, o activistă pentru drepturi civile și politice în China, a atras din nou atenția. Schimbări radicale nu s-au petrecut în situația acestei persoane ajunsă după gratii pentru că a încercat să promoveze transparența guvernamentală și lupta împotriva corupției. Chiar și așa, însă, fiica ei a reușit să o viziteze în închisoare, posibilitate interzisă de autoritățile chineze înainte. Nu este un mare progres, din nefericire.

Din Myanmar vin vești bune

Pentru că atmosfera negativă am instaurat-o cu cele două exemple de mai sus, ei, bine, sunt și cazuri pozitive. Situația Dr. Tun Aung, condamnat pentru incitarea la proteste în 2012 în Myanmar, s-a îmbunătățit. Luna trecută, acesta a fost eliberat din închisoare. Mai mult, Comisia Națională pentru Drepturile Omului din Myanmar a precizat că scrisorile venite din întreaga lume din partea Amnesty au contribuit la sporirea eficienței autorităților în anchetarea ulterioară a cazului.

Închei cu alte vești, tot pe un ton pozitiv. Săptămâna trecută, autoritățile mexicane, după doi ani de abuz, au retras acuzațiile asupra Claudiei Medina, victimă a torturii, făcută să facă o mărturie sub tortură. Desigur, drumul trebuie continuat cu anchetarea vinovaților pentru situația în care s-a aflat.

Deci, se poate. Scrisorile atenția mediului internațional, dincolo de superficial, poate crea schimbări pozitive pentru oameni, direct prin interacțiunea cu oamenii. Să vedem mai multe vești bune, căci abuzuri asupra drepturilor omului sunt prea multe, ceea ce este de neacceptat.

Felicit grupul local de acțiune Amnesty din București pentru cele 13 acțiuni și nu mai puțin de 3353 de scrisori de susținere pentru trei cazuri promovate! Acești tineri au ocupat prima poziție într-o zona Europa de Est și Asia Centrală, o zonă formată din 22 de state, și a patra poziție din cele peste 70 de state la nivel global, conform unui top făcut de secretariatul internațional al organizației.