România, Uniunea Europeană și procente pentru cheltuieli guvernamentale

Aproape jumătate din PIB-ul Uniunii s-a dus pe cheltuieli guvernamentale

Câteva informații primite în ultimele zile de la Eurostat prezintă situația cheltuielilor guvernamentale ca procent din PIB la nivelul statelor din Uniunea Europeană pentru anul 2014. Per ansamblu, 48,1% din PIB-ul Uniunii Europene este reprezentat de cheltuielile guvernamentale.¹ Prin comparație, la nivelul anului 2011, la nivelul OECD, Coreea de Sud se afla pe la 30%, Japonia pe la 42%, Israel pe la 45%, iar state europene precum Franța la 56%, Grecia pe la 52%, Germania pe la 45%.² Situația este aproximativ la fel și pentru 2015, după indicând valorile procentuale pentru statele din EU28 mai jos. Pentru zona euro, procentul este un pic mai mare, ajungând la 48,6%.

Total general government expenditure in the EU Member States, 2014
(as % of GDP)

Cheltuielile guvernamentale pe domenii la nivel european:

40,2% protecție socială;
14,8% sănătate;
14,1% servicii publice generale;
10,3% educație;
8,8% afaceri economice;
3,7% siguranță și ordine publică;
2,9% apărare;
2,2% recreare, cultură și religie;
1,7% protecția mediului.

General government expenditure by function in the EU, 2013

Creșteri și scăderi față de anul 2013

În majoritatea statelor europene, cheltuielile guvernamentale au scăzut față de anul 2013. Astfel, cele mai mari scăderi procentuale au fost în:

Grecia -10,7 pp;
Slovenia -9,9 pp;
Portugalia și Regatul Unit -1,1 pp.

Iar cele mai mari creșteri, tot în puncte procentuale, au fost în:

Cipru +7,7;
Malta +1,6;
Austria +1,4.

Cum stă România?

Situația României în privința cheltuielilor guvernamentale pe 2014

România a avut o scădere de 0,4 față de anul 2013. Se remarcă cu un procent destul de mic față de multe alte țări alocat pentru educație. În schimb, avem câteva domenii care au primit un procent ridicat din cheltuieli, cel mai vizibil, față de media europeană, fiind cel pentru siguranță și ordine publică. Aveam niște vagi bănuieli, însă nu eram sigur de această situație.

Atașez situația României (în puncte procentuale), a zonei euro și a Uniunii Europene:

Domeniu – România – Eurozone – EU28

Cheltuieli publice generale – 14 – 14,3 – 14,1;
Apărare – 2,2 – 2,5 – 2,9;
Siguranță și ordine publică – 6,3 – 3,5 – 3,7;
Afaceri economice – 17,5 – 9 – 8,8;
Protecția mediului – 2,1 – 1,7 – 1,7;
Locuințe și facilități comunitare – 3,3 – 1,4 – 1,4;
Sănătate – 11,4 – 14,7 – 14,8;
Cultură, recreație și religie – 2,5 – 2,2 – 2,2;
Protecție socială – 32,6 – 41 – 40,2.

Unde se află România în top 3 cheltuieli guvernamentale?

Este important să vedem și unde ne aflăm în top 3. Astfel, voi extrage din datele pe care le-am primit de la Eurostat situațiile în care România se află în top 3 cele mai mici și cele mai mari procente alocate la nivelul EU28.

cu 8,1% din cheltuieli alocate pentru educație, suntem în top 3-ul celor mai mici procente, după Grecia cu 7,6% și Italia cu 8%.
cu 6,3% pentru siguranță și ordine publică, suntem în top 3-ul celor mai mari procente, după Slovacia cu 8% și Bulgaria cu 7%.
cu 17,5% pentru afaceri economice, suntem în top 3-ul celor mai mari procente după Slovenia cu 24,2% și Grecia cu 25,5%.
cu 2,1% pentru protecția mediului, nu prindem top 3-ul celor mai mari procente, însă suntem în apropiere, după Malta și Olanda cu 3,2%, Luxemburg cu 2,6%, Republica Cehă cu 2,5% și Bulgaria cu 2,4%.
cu 3,3% pentru locuințe și facilități comunitare, suntem în top 3-ul celor mai mari procente, după Cipru cu 4,6% și Bulgaria cu 3,5%.
cu 11,4% pentru sănătate, suntem aproape în top 3-ul de la coadă, după Cipru cu 7,4%, Grecia cu 8,6% și Ungaria cu 10,4%.
cu 0,5% pentru șomaj, suntem pe locul secund al celor mai mici procente alocate după Bulgaria cu 0,2%.
cu 25,1% pentru bătrânețe, suntem pe locul 5 în UE28 după Italia cu 27,6%, Bulgaria cu 25,9%, Luxemburg cu 25,8% și Austria cu 25,3%.

Închei acest articol prin a spune că, probabil, Ronald Reagan și Margaret Thatcher ar fi foarte mândri de performanțele României, desigur, dacă aceștia ar fi trăit într-o lume mai socială, mai aproape de 2015 și mai aproape de modelul social european: cheltuieli guvernamentale reduse, nu alocăm pentru apărare mult, dar compensăm cu siguranța și ordinea publică, politici anti-inflaționiste pe măsură au fost în perioada post-criză, iar grupurile vulnerabilă, cu excepția celor mai numeroase, nu prea au avut măsuri adevărate de protecție socială și nici nu au existat alocări pe măsură pentru serviciile publice de educație și sănătate.