Răspunderea în cazul unui festival criminal

În cadrul unui festival organizat recent în București, doi tineri au murit în urma unor supradoze, alții au ajuns în stare gravă la spital, cărora li se adaugă vreo 30 reținuți pentru posesie de droguri interzise.

Acestea sunt datele oficiale, rămâne întrebarea câte sunt neoficiale și nu ar fi o surpriză numerele mult mai mari, întrucât pot confirmat mulți participanți. De altfel, multe festivaluri de acest fel au ajuns o atracție și pentru consumul de droguri în acest context.

Ironic, organizatorii acestui eveniment au avut printre parteneri Agenția Națională Antidrog, cu activități de informare, iar printre artiști s-au aflat mai mulți care au participat remunarați și neremunerați la campanii antidrog. Așa că putem spune că la un festival la care a participat Agenția Națională Antidrog, cu muzicanți antidrog pe scenă, au murit tineri din cauza supradozelor.

Când unul dintr-o mie de participanți este prins de poliție cu droguri la un astfel de festival nu putem spune că ceea ce s-a întâmplat a fost un incident care poate fi trecut cu vederea. Mai mult, doi tineri au murit. Pe lângă acest lucru, mulți alții ocupă paturile de spital care ar fi putut fi folosite pentru persoane care ajungeau acolo din motive asupra cărora au un control mai limitat. Resursele publice cheltuite cu acest festival au fost considerabile, de la locuri care nu au putut fi folosite în perioada festivalului la ambulanțe, poliție și alți bugetari care, în esență, furnizau serviciile de gestionare a riscurilor externalizate de organizatori. Evenimentele tragice au avut loc. Festivalului i se adaugă sutele de mii de oameni deranjate ziua și noaptea de zgomot, căci, față de occident, ordinea în spațiul public este un lux în România, cum au arătat și alte evenimente similare. Însă este nevoie să discutăm despre răspundere în mod specific, nu general, nu societal, nu colectiv, ci foarte specific.

În primul rând, avem organizatorii evenimentului care nu au asigurat condițiile draconice de intrare și de gestionare a riscului de droguri în contextul festivalului. Mai mult, festivalurile civilizate reușesc și să își educe participanții, nu doar să le oferte divertismentul căutat. Nu doar că sunt ilegale în România, dar faptul că este un fenomen scăpat de sub control în ultimul ani este vizibil în toate rapoartele internaționale. Iar natura evenimentului presupunea un risc inerent. Sunt curios cum arată planul de gestionare a acestor riscuri la nivelul companiei organizatoare, căci nu mi-ar plăcea să cred că autorizațiile au fost date de autoritățile publice doar în baza unor angajamentele de asigurare a prezenței unor firme de securitate, a poliției, a ambulanțelor și a prezenței ANA cu o campanie de informare la festival.

În plan secundar, avem o răspundere a autorităților publice, în funcție de modul în care a fost planificată gestionarea acestor rsicuri, precum și răspunderea partenerilor și sponsorilor evenimentului. Ca o parenteză, mă întreb dacă partenerii media ai evenimentului au scris/transmis despre cum evenimentul la care sunt parteneri a dus la decesul a doi tineri, la zeci de arestări și la zeci de persoane în stare gravă în spitală. Mai sunt și niște organizații neguvernamentale ca parteneri strategici pe acolo (sunt curios cum este justificat) și, evident, sponsorii evenimentului, despre care mă întreb dacă au trecut contribuțiile la capitolul marketing sau la optimizare fiscală, pe lângă faptul că rămân niște întrebări despre responsabilitatea socială a acestora în momentul în care nu se asigură că sprijină niște inițiative sigure.

Sunt mulți către care se îndreaptă răspundere, dar cum merge și așa nu va fi nimeni vinovat, în afară de consumatorii de droguri, al căror profil socio-comportamental este oricum cunoscut. În rest, toată lumea va bifa rezultate.