Problema nu e de oameni, ci de eficiență

Problema nu e de oameni, ci de eficiență

După publicarea de către mai multe site-uri media a unei propuneri de proiect cu măsuri în domeniul fiscalității, numeroși reprezentanți ai unor instituții de stat au ieșit public, transmițând că nu este fezabil ceea ce se propune, că ar însemna desființarea instituției și că este nevoie de mai mulți oameni, dacă se dorește dezvoltarea. Din această discuție, lipsește o chestiune numită „eficiență”, fie că vorbim de eficiență în alocarea resurselor publice, fie că vorbim de eficiență în gestionarea sistemelor publice, fie că vorbim de eficiență în îndeplinirea scopului unei agenții publice cu resursele alocate.

Să folosim un exemplu prezent în spațiul public. Mi-a atras atenția cazul Inspectoratului de Stat în Construcții, o instituție care nu are neapărat cea mai bună imagine, însă cu un rol esențial. Reprezentantul instituției spune, la marginea crizei, că este nevoie de încă 155 de inspectori cu atribuții de control, existând deja 380 de persoane cu astfel de atribuții în ISC. Dar mai aflăm din același articol că nu au fost făcute demersuri pentru pregătirea noii generații, așa cum este cazul tuturor instituțiilor în care domină eternitatea, și mai aflăm că un inspector face 20 de controale pe trimestru. 20 de controale pe trimestru este foarte puțin, în condițiile în care instituții cu rol de execuție, nu de control, în multe state europene au oameni care se ocupă de managementul a 10-15 proiecte în același timp, cu un program de lucru de 40 de ore pe săptămână.

Apare întrebarea de ce un inspector se ocupă doar de 20 de controale pe trimestru? Înseamnă, în medie, mai mult de trei zile de lucru alocate procedurilor aferente unui control. Sunt prea puține zile de lucru? Care este alocarea orară pe control, în funcție de complexitatea intervenției, la nivelul activității acestor persoane? Fluxul de lucru încă este realizat pe hârtie în locul digitalizării acestor procese? Ce nu poate fi digitalizat la nivelul activității inspectorilor în construcții? Ce a fost digitalizat până în acest moment?

Vorbim de o instituție publică cu atribuții de control cu cheltuieli anuale planificate de peste 30 de milioane de euro, dintre care aproximativ 80% sunt cheltuieli salariale. Apoi, te mai uiți și pe organigramă. Observi structuri la nivelul fiecărui județ, deși activitatea aceste aceeași, reglementată la nivel național, structuri județene care au fiecare, de exemplu, un compartiment administrativ. Este nevoie de structuri în fiecare județ? Direcția Economică și Administrativă a ISC are chiar 76 de posturi bugetate, în condițiile în care prin definiție este o structură auxiliară. 13 persoane la Secretariatul – Registratura aparatului central. Direcțiile care au treabă cu activitățile de control și avizare au mai puțini oameni decât cele de resurse umane, juridic, și nu numai.

Apar întrebări semnificativă referitoare la modul în care este gestionată această instituție, având printre asumpții păstrarea acestor sarcini la nivelul instituției, fără a fi externalizate, atunci când managerul ei spune că mai este nevoie de 155 de oameni, deși este organizată așa de ineficient. Problema este însă mai mare și ține despre viziunea asupra rolului instituțiilor publice și modul în care se raportează la ele societatea, mediul economic și, mai ales, cel politic. Unele state au răspuns acestor întrebări la 1890, iar reformele nu pot fi amânate la nesfârșit.