Primul 1 decembrie departe de România

Primul 1 decembrie departe de România

Departe este mult spus, dar, ce-i drept, la patru ore de București înseamnă ceva. Pot spune că 1 decembrie se simte diferit din Spania și, totodată, pot spune că Românii nu sunt neapărat cei mai naționaliști. Patrioți sunt, naționalisți nu prea, ceea ce este bine. Și asta spune destul de mult. Dacă ar fi și mai dedicați, ar fi superb.

Am urmărit rezultatele parlamentarelor din Republica Moldova

A fost un întâi decembrie pe care l-am petrecut uitându-mă la rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova. Mă așteptam să fie majoritară coaliția pro-europeană și uite că așa s-a întâmplat. Chiar am spus că pesimismul este supraestimat. Cunoscând suficient de multe cifre cu privire la investițiile României, Uniunii Europene și Statele Unite în Republica Moldova, era un pic logic.

M-am bucurat de cusuri, m-am plimbat un pic prin oraș, am rezolvat o listă cu vreo cinci lucruri de făcut (majoritatea din categoria plătit cazare, plătit internet, plătit electricitate), m-am simțit bine ascultând sunetele cântăreților stradali care, parcă, au împânzit orașul și am cumpărat niște mandarine de la niște producători pe care tocmai i-am descoprit.

Culori de toamnă și discuții despre Crăciun

Culorile toamnei încep să apară pe-aici. Mirosul toamnei la fel. Pe străzi, auzi discuții despre Crăciun. La facultate, la fel. Pe Facebook, noroc cu 1 decembrie. Va fi interesant să îl ascult pe Fuego pe 24 decembrie pe YouTube în loc de sutele de colindători care vin la ușă, pe care i-am întâmpinat anual în ultimii 20 de ani. Sau o să fac live streaming de acasă. O să mă gândesc la momentul respectiv. Întotdeauna m-am pregătit de Crăciun în ultimele cinci zile.

La mulți ani, România!