Populismul prezidențial a câștigat în Republica Moldova la distanță
Fără alternative credibile pe scena politică, cetățenii Republicii Moldova au oferit un sprijin larg partidului prezidențial condus de Maia Sandu. Vin cu o agendă populistă în stitlul clasic. Pe hârtie, anonimii care au strigat cât mai tare „calea pro-europeană” vor ajunge la putere în urma acestui vot. Beneficiază de bunăvoința multor parteneri externi. Dacă agenda anticorupție, anti-clientelism și anti-oligarhizare este una legitimă în Republica Moldova, statul având nevoie ca de aer de un suflu nou, realitatea este mai dură: reformele pe care vor trebui să le facă cei aleși vor fi destul de dure pentru cei care au mai rămas în Republica Moldova, iar anticorupția lipsită de un pachet de investiții nu este o soluție de viitor.
Problema de fond care se pune este în ce măsură poate fi construită o entitate politică de sine stătătoare acolo unde este acum Republica Moldova. Alegătorii tuturor celor care au intrat acum în legislativul de la Chișinău își doresc un stat puternic, de sine stătător. Unii au mulți scheleți în dulapi, alții sunt prea noi pentru a avea așa ceva și păstrează speranța unei politici moderne. Cât de realistă este viziunea PAS pentru Republică Moldova rămâne întrebarea cheie. Republica de peste Prut nu se va transforma peste noapte în idealul văzut de unii și alții în anumite state estice sau vestice. Nu poate fi Elveția, Emiratele Arabele și nici vreuna din zona baltică. Nu are avantaje comparative, iar economia este la pământ. Speranța actuală pusă în partidele politice câștigătoare ale alegerilor din Republica Moldova vine cu realitatea unui stat care nu avea nici fondurile necesare pentru a orgaiza alegerile anticipate. Dezvoltarea are nevoie de mai multe resurse decât cele actuale, resurse care nu există și nici nu pot fi generate în mai puțin de două decenii. Apoi apare întrebarea esențială cum să le generzi în condițiile în care nu ai ce taxa și impozita…
Reformă este un cuvânt frumos până îți dai seama că nu există bazele pe care să o pui. Întâi, este nevoie de restructurarea economiei Republicii Moldova, iar rezultatele nu vor veni până când legislatura nou aleasă își va încheia mandatul. Apoi, este nevoie de continuarea demersurilor de dezvoltare instituțională, costisitoare și imposibil de susținut pe termen mediu și lung din granturi și împrumuturi preferențiale externe.
Partidul prezidențuial Acțiune și Solidaritate (PAS), centru-dreapta, a obținut 52,74% din voturi în cadrul alegerilor anticipate din 11 iulie 2021. Este urmat de o alianță a așa-zișilor socialiști și comuniști din Republica Moldova cu în jur de 27,22%. 5,75% este obținut de al treilea partid care întră în legislativ Partidul Șor, un partid conservator. Restul nu intră. Republica Moldova este o republică parlamentară. Obținerea unei majorități oferă șansa sincronizării agendei parlamentare, guvernamentale și prezidențiale cel puțin din punct de vedere legislativ.