Miza protestelor de zilele acestea: PR extern

Miza protestelor de zilele acestea: PR extern

Plecând de la premisa în care președintele Klaus Iohannis a reușit la limita Constituției României să prevină cei doi „elefanți” să apară pe ordinea de zi a ședinței de guvern, protestele din serile acestea nu mai au nicio miză.

Practic, modificarea codurilor penale și amnistia sunt de ieri în dezbatere publică până pe 24 ianuarie, timp în care oricine poate veni cu opinii asupra celor două acte supuse dezbaterii. Nu discut relevanța acestora pentru că nu acesta este scopul.

Proteste fără miză și abateri de la temele inițiale

Câteva mii de oameni au ieșit în stradă ieri. Nimeni nu știe de ce au ieșit în stradă, nici măcar aceștia. Scenariul cel mai realist este că vor să prevină aprobarea proiectelor respective și să arate celor de la guvernare că sunt cu ochii pe aceștia.

În practică, există doar o dovadă privind încercarea Guvernului României de a schimba peste noapte cele trei piese, anume o „neștiută” alertă dată de oamenii serviciilor de informații aflați în instituțiile guvernamentale, alertă care a ajuns la Klaus Iohannis, care a intervenit, întrucât probleme de securitate națională și de ordine publică îi oferă contextul.

Problema e că nu avem nicio dovadă cu privire la existența acestei dovezi. ceea ce ar înseamna că totul a fost un joc de putere între palate, cu participarea serviciilor de informații. Au reușit o diversiune ca la carte, scoțând de pe agenda publică principalele teme relevante:

  • fuga unui infractor apropiat SRI de justiție și complicitatea unor instituții ale statului român;
  • lipsa sesizărilor CNA asupra unor informații false transmise de diferiți actori din audiovizual;
  • demiterea prim-adjunctului SRI, Florian Coldea, de către președinte, chiar dacă ancheta internă a SRI nu a constatat abateri și nu au fost oferite argumente în acest sens;
  • problema imparțialității luptei anticorupție, dovedită de numeroase dosare celebre, unele cu încălcări flagrante ale drepturilor omului;
  • discuțiile despre comisiile de control și de anchetă din Parlamentul României pe o serie de subiecte de interes public.

Cine controlează sistemul serviciilor de intelligence din România? Problema controlului civil al instituțiilor de forță este relevantă discuției. În principiu, putem spune că există un control prin președintele Klaus Iohannis. Însă sistemul de checks&balances între puteri în România nu este prea cunoscut. Avem câteva probleme:

  1. Din septembrie 2015, Serviciul de Informații Externe nu are un director, conducerea fiind asigurată momentan de un general crescut în serviciu de la nivelul de ofițer operativ de contraspionaj extern;
  2. Serviciul Român de Informații este condus de un apropiat al președintelui Klaus Iohannis, iar, după schimbările din vară, foarte puțin din vechea conducere mai rămăseseră în funcție.

Mai trebuie să adăugăm că Direcția Generală de Protecție Internă a fost reorganizată sub mandatul prim-ministrului numit de Klaus Iohannis, iar acum Ministerul de Interne este condus de o persoană cu puțină experiență în domeniu.

În esență, vorbim de reforme, de modernizare, dar rămâne următoarea problemă, respectiv dependența cel puțin a celor trei servicii de mai sus de un singur om, președintele statului. Știm că este o glumă controlul parlamentar asupra acestor direcții.

Revenim la proteste. Acestea reușesc să șteargă de pe agenda publică temele de mai sus și să direcționeze atenția către un proiect de lege discutabil al Guvernului. În acest moment, sunt doar doi poli de putere remarcabili în România: Klaus Iohannis și PSD. Nu știm nici la ora aceasta de ce Sevil Shhaideh a fost respinsă ca propunere de prim-ministru.

sursa imagine: falling dominoes / Shutterstock.com

Un joc de putere între palate.

Cum este inventată o criză pentru PR extern?

Klaus Iohannis are sprijinul unor partide fărămițate, fără un plan pentru România, iar PSD a reușit cel mai mare scor din istoria sa în cele mai transparente aleger din istoria României, la o prezență reală de 55-60% din populația care se afla la momentul alegerilor în țară.

Acum apare întrebarea: de ce ai inventa o criză?

După mult timp, avem un protest remarcabil la Craiova (există societate civilă în Craiova?). Peste noapte, câteva mii de oameni sunt în stradă în București.

Putem specula că a început campania electorală pentru prezidențialele din 2019, iar Klaus Iohannis lasă să se înțeleagă că se poziționează ca unic actor anti-PSD.

Problema este că a fost un președinte slab, o voce izolată pe plan extern, care refuză să participe la summiturile importante ale șefilor de stat și de guvern de pe plan european, în timp ce inclusiv relațiile cu vecinii s-au deteriorat.

Generează o criză care îi vine bine în momentul în care, cumpărată sau nu, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, al treilea om în stat după Klaus Iohannis și Călin Popescu Tăriceanu, face o vizită de câteva zile în Statele Unite în contextul inaugurării noului președinte american.

Donald J. Trump a și promis că viitoarea politică externă nu va mai include interferențe cu afacerile interne ale altor state, prin urmare vom vedea mai puține poziții publice în următorii patru ani din partea oficialilor Ambasadei Statelor Unite la București privind situația politică internă, un gest de normalitate promovat de Trump.

În stil românesc, în loc să urmărim interesele naționale, ducem conflictele interne la nivel internațional provocând o criză între cele două tabere politice. Problema este că nu au destinatar aceste mesaje.

Mai multe publicații române în limba engleză apropiate de viziunea celor de dreapta au tradus știrile în engleză, iar câteva publicații de știri internaționale importante au preluat mesajul protestului cu o miză care nu există. Printre ele se află Reuters, Washington Post, The Associated Press, Al-Jazeera și EuroNews.

Problema principală a celor care au comandat protestul este că nu au înțeles că mulți dintre apropiații viitoarei Administrații Trump au fost aleși să înfrâneze sistemul, adică ceea ce vrea să facă și Liviu Dragnea.

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

One Reply to “Miza protestelor de zilele acestea: PR extern”

Comments are closed.