„Marele” studiu despre diversitatea genetică de pe teritoriul României

„Marele” studiu despre diversitatea genetică de pe teritoriul României

Multe dintre lucrurile care sunt publicate pe internet intră la categoria „zgomot”, informații inutile care nu fac altceva decât să distorsioneze realitatea, să încurajeze alte agende sau, pur și simplu, să atragă mai multe click-uri. La fel, există o industrie de așa-zise studii științifice, dar care este diferită de ceea ce am putea numi știință sau care nu aduc nimic nou științei sau cunoașterii. La fel este cazul articolului discutat acum.

A apărut pe HotNews.ro cu un titlu cel puțin amuzant: „Studiu genetic: Transilvănenii au mai multe afinității cu populațiile din Europa centrală, cei din Țara Românească, Moldova și Dobrogea – cu Balcanii”,  norocul fiind că sunt niște comentarii care însoțesc articolul care au o valoare superioară conținutului știrii publicate. Problema este că lumea continuă să citească sau merge mai departe după ce a văzut doar titlul, ceea ce transformă știrea de pe HotNews.ro în ceea ce se numește acum „alternative facts”, respectiv fapte care stau la baza construcției știrilor false („fake news”).

Ceea ce face studiul publicat de cei nouă autori („Genetic affinities among the historical provinces of Romania and Central Europe as revealed by an mtDNA analysis”) este să prezinte diferențele între anumite zone istorice asupra diversității mitocondriale din România.

Problema este că sunt mai multe probleme ale acestui studiu:

• valurile de migrație sunt aproape irelevante în definirea regiunilor istorice, cele din urmă fiind rezultatul voinței politice;
• populațiile comparate sunt inadecvate: în Macedonia s-ar putea să găsim diversitate mult mai interesantă față de România, în Ucraina sunt sigur că diversitatea în funcțiile de regiunile istorice este vizibilă, la fel și în Germania și nu numai;
• etnia este un concept socio-cultural, în timp ce distanțele genetice sunt de natură biologică; altfel spus, pur și simplu nu poți compara merele și perele sau, cum era o imagine pe Facebook, animalele în funcție de capacitatea de a înota; plus că în transmiterea caracteristicilor genetice contează poziționarea geografică și proximitatea;
• eșantionarea este problematică, nu sunt oferite detalii cu privire la modul în care a fost realizată, numărul, evitarea/considerațiile asupra indivizilor care pot distorsiona rezultatele la un eșantion atât de mic și multe alte detalii care fac diferența dintre un studiu de calitate și alte cuvinte; am verificat tabelul cu descrierea celor 714 sample-uri și metodologia studiului, însă pot spune că cea din urmă este destul de lacunară și lipsită de explicații: cum a fost făcută eșantionarea și de ce așa? ce relevanță are împărțirea administrativ-teritorială curentă?((zero, din punctul meu de vedere)) de ce împărțirea a fost făcută pe aceste regiuni istorice?
• backgroundul istoric, metodologia, discuțiile și concluziile sunt tratate superficial; de asemenea, nu răspunde la o întrebare simplă: ce este/ce sunt populația/populațiile, precum și cum este delimitată?
• nu există o ipoteză sau o întrebare de cercetare a acestui material și o fundamentare a sa; presupunem că analiza compoziției genetice a populațiilor de pe actualul teritoriu român ar fi obiectul de studiu, având în vedere lipsa unei aprofundări a varietății de pe teritoriul României și considerarea populației ca fiind una omogenă((ceea ce nu are cum să fie o premisă în niciun studiu serios)), însă lipsește relevanța acestei abordări/înșiruriri de idei.

Mă opresc aici cu comentariile, ar mai fi multe de adăugat. Ceea ce doream să transmit este că materialul este irelevant, iar „afinitatea” descoperită nu reprezintă o descoperire, și, mai grav, este folosită de unele persoane într-o direcție care nu are nicio treabă realitatea.

Referitor la ultima parte, fără vina autorilor, s-au găsit câteva persoane să introducă discuția despre nivelul dezvoltării peste acest studiu, chiar dacă s-a ajuns la concluzia că geografia, clima, biologia și nu mai sunt relevante în prezent în calea dezvoltării.

P.S.: Ulterior am văzut faptul că articolul era publicat într-o revistă pentru care trebuie să plătești pentru a publica, ceea ce înseamnă că am acordat mai multă atenție decât trebuia studiului respectiv.