Eurosfat 2015: despre relațiile externe ale Uniunii și nu numai

Eurosfat 2015: despre relațiile externe ale Uniunii

Eurosfat reprezintă un program de consultări cetățenești cu privire la diferite teme europene. Anul acesta, pe 29 mai, a avut loc a treia ediție la Palatul Parlamentului, reunind specialiști în afaceri europene, practicieni pe diferite ramuri europene, studenți interesați de Uniunea Europeană și nu numai. Evenimentul este organizat de Europuls.ro și Centrul Român pentru Politici Europene.

Paneluri Eurosfat 2015

Forumul Eurosfat 2015 a fost centrat pe relațiile externe ale Uniunii Europene, aducând o serie de paneluri interesante, precum:

  • România între beneficii și restricții în cadrul TTIP;
  • Provocări în politica de securitate și relațiile externe ale UE în Estul Europei;
  • Cooperarea regională în domeniul energiei. Rolul statelor membre ale UE din Europa de Est în consolidarea securității energetice a Republicii Moldova și Ucrainei;
  • Contribuția UE și a României la reforma statului în Balcani;
  • Un bilanț al strategiei de integrare a romilor;
  • Politici europene în justiție.
sursa imagine: EU flag in Brussels | Shutterstock.com

Le-am amintit pe toate deoarece mi s-a părut o abordare bine aleasă din perspectiva provocărilor externe pe care le întâmpină Uniunea Europeană în prezent și România în contextul geopolitic regional instabil după 2014.

Am urmărit sesiunea de deschidere, „Ce urmează după Parteneriatul Estic? Perspectivele extidnerii UE în Est”, unde s-a discutat destul de mult despre rezultatele Summitului de la Riga. Surprinzător pentru mine, majoritatea a considerat că rezultatele summitului au fost pozitive, ceea ce m-a surprins. În fine, dacă aspirațiile și revenirea la starea pre-Vilnius reprezintă succese, nu prea am ce spune. Mi-am amintit de două aspecte amintite în cadrul acestei sesiuni, mai mult reproșuri,  respectiv determinarea de a face reformă din interiorul statelor, cu accent pe ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, și lipsa sprijinului economic al statelor estice din UE, pe lângă sprijinul politic, prin intermediul asistenței, fiind dat exemplu ODA-ul Poloniei îndreptat spre țările din Parteneriatul Estic.

Celelalte două sesiuni la care am fost, „Provocări în politica de securitate și relații extenre ale UE în Estul Europei” și „Politici europene în justiției”, au aprofundat temele.

Sesiunea pe politica de securitate și relațile externe ale UE în Estul Europei a continuit discuția cu privire la temele abordate, întrebări din sală venind pe subiecte ce țin de implicarea în Balcani și provocările teroriste de acolo, neactualizarea strategiilor de securitate și strategia de contra-propagandă propusă de Înalt Reprezentatul UE pentru Afaceri Externe și Polica de Securitate.

sursa imagine: EU Law | Shutterstock.com

Politici europene în justiție?

În ceea ce privește sesiunea pe tema politicilor europene în justiție, mă așteptam că aceasta să fie centrată mai mult pe caracterul european al acestora, ceea ce nu s-a întâmplat. Cu excepția câtorva comentarii despre teama ireversibilității măsurilor luate pentru îndeplinirea până acum a unor obiective prevăzute în Mecanismul de Cooperare și Verificare, cu privire la netranspunerea directivei cu privire la confiscarea extinsă în legislația românească și câteva menționări ale instituției procurorului european și al modului în care ar urma să funcționeze, discuția s-a centrat pe temele naționale, respectiv valul de inițiative legislative menit să modifice Codul Penal și Codul de Procedură Penală, încercarea de excludere a angajării rudelor din categoria conflicului de interese și alte subiecte care țin prima pagină.

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.