Emoții pentru noi, emoții la Kiev, emoții la Kremlin

Emoții pentru noi, emoții la Kiev, emoții la Kremlin

Emoția stârnită de războiul din Ucraina depășește multe așteptări. Este la nivelul actual pentru că există o înțelegere la nivel internațional asupra evoluției războiului: acesta nu poate depăși granițele recunoscute internaționale ale Ucrainei.

Au fost la începutul conflictului mai multe încercări de a internaționaliza războiul din Ucraina, ceea ce ar fi putut duce la un alt război global, însă rațiunea a izbăvit omenirea de acest scenariu. În schimb, efectele războiului din Ucraina au ajuns globale, de la alimente la energie, de la îngrășăminte la unele metale, și nu numai.

Emoția este cu atât mai șocantă cu cât vorbim de un conflict aflat la granița noastră, care a arătat cât de repede poate escalada.

Dincolo de emoții, situația este un pic mai gravă.

Scenariul ideal, într-o opinie strict personală bazată pe suficiente informații, ar fi cel al unui acord de încetare a focului pe linia din Donbass – acest lucru ar permite Ucrainei să revină în nord și est, așa cum a recuperat teritoriile din ultimele zilei datorită unei contraofensive bine planificate și executate, sprijinită de logistica occidentală, sacrificiul național și regruparea rusă. Ar oferi iluzia unei victorii Ucrainei, iluzia unei victorii Rusiei, dar un context pentru stabilizarea conflictului de- a lungul unui front puternic militarizat pe termen lung de ambele părți. Astfel de exemple există în Cipru și Israel, varianta pozitivă, sau Kașmir (de vreo două sute de ani la cald), varianta negativă de evoluție, cu armistițiu negociat sub egida Națiunilor și garantat de SUA, China, UE, Regatul Unit, Turcia și Rusia, cu monitorizare internațională a respectării liniei de demarcație.

De precizat necesitatea participării Rusiei la acest aranjament, altfel va fi o repetiție a garanțiilor de securitate eșuate de dinainte de războaiele mondiale din secolul trecut. Este puțin probabil ca acest armistițiu să se transforme într-un acord de pace în această viață, dar este soluția ideală.

Nu este ideală pentru Ucraina și susținătorii aprigi ai Ucrainei, întrucât vorbim de o parte a teritoriului sub ocupație, nu este ideal nici pentru Rusia care va trebui să recunoască o serie de înfrângeri tactice, deși nu poate vorbi de vreo pierdere, ci chiar de atingerea obiectivelor.

Recent, contraofensiva Ucrainei a reușit recuperearea în nord-est a aproximativ 6.000 de kilometri pătrați din teritoriile ocupate. Numerele nu sunt impresionante ținând cont de geografia conflictului. Efortul logistic și uman a fost considerabil. Vladimir Zelenschi, președintele ucrainean, spune foarte bine că are nevoie de apărare (anti)aeriană pentru a susține aceste teritorii recapturate. De ce? Pentru că însăși recapturarea acestora a beneficiat, pe de o parte, de regruparea trupelor rusești și, pe de altă parte, de inacțiunea forțelor aeriene ale Federației Ruse. Un autor de la Forbes amintește că este vorba atât de capacități, cât și de doctrină, care justifică inacțiunea. Este și o dimensiune operațională considerabilă care justifică inacțiunea, niște probleme de aprovizionare, câștigarea de timp, altele.

Vor fi elemente de retaliere cu siguranță, însă elitele ruse se confruntă cu o întrebare importantă, în situația în care Ucraina va avansa și în sud-est: întrucât scenariul unei înfrângeri, așa cum este descris în prezent, respectivă revenirea la situația de dinainte de 24 februarie 2022 sau de dinainte de 2014, este de neconceput politic, strategic și militar, fără o ieșire rezonabilă a Rusiei din conflict, când va intra Rusia în război și de ce va intra?