Două volume despre populism

Două volume despre populism

Săptămâna aceasta a fost șocantă. Discursul public a fost separate de realitate, chiar contrazicea realitatea. Dacă mesajul era A, discursul era non-A, non-A care susținea B. De puține ori am avut ocazia să ne bucurăm de un astfel de festival de populism. Populism extrem. Așa că recomand două volume pentru curioșii care vor să înțeleagă mai bine vremurile pe care le trăim și de ce este atât de criticat populismul. Pentru că este pervers. Pentru că este captivant. Pentru că este delirant.

What is populism? (2016)

Jan-Werner Müller, profesor de științe politice de Universitatea Princeton, a publicat un 2016 volumul „What is populism?” (în limba română, „Ce este populism?”, nu-mi amintesc să fi fost tradus în ultimii trei ani). Volumul este remarcabil pentru că este adresat unei largi audiențe (puține pagini și ușor de citit) și că oferă o definiție operațională populismului zilelor noastre și arată ce înseamnă populismul în politică și la guvernare. Este structurat în trei părți – ce spun populiștii, ce fac populiștii, mai ales când sunt la putere, și cum să faci față acestora. La final, propune și șapte teze despre populism, precum că populismul este o umbra permanentă a politicii representative, nu oricine critică elitele este populist sau că trebuie criticați pentru că sunt un pericol la adresa democrației. Discutabile „tezele”, dar materialul oferă indicații utile despre pericolele populismului și cum să recunoaștem acest fenomen.

National Populism: the Revolt against Liberal Democracy

„National Populism: the Revolt against Liberal Democracy” („Populismul naționa: revolta împotriva democrației liberale”) este un volum apărut în 2018 și scris de Roger Eatwell și Matthew Goodwin, cercetători în științe politice axați pe tema populismului, printre altele. Aceștia demontează supremația condiției socio-economice în valul populist din ultimii ani și aduc în atenție elemente de construcție identitară. Propun alte variabile care pot veni în sprijinul înțelegerii, precum nivelul redus de încredere publică în instituții, inegalitățile geografice, evoluția identităților comunale sau dealinierea între identitatea personală și de partid. Se citește la fel de ușor, merge în metrou, în parc sau pe balcon în așteptarea ultimelor nouătăți despre relaxarea măsurilor de izolare.