Defund Big Tech

Ecosistemul unor rețele sociale este puternic întreținut de instituțiile publice, deși este evident că rețele sociale nu mențin minime criterii de imparțialitate. Logica principală este cea de piață, doar că cetățenii nu sunt clienți. Când e vorba de televiziune, chiar și când vorbim de programe proiectate neadecvat precum cel de informare pe tema COVID-19, ai concurență și sprijin din partea statului pentru diferite viziuni politice.

Cum sprijină instituțiile publice grupul „Big Tech”?

1. Taxarea serviciilor digitale este încă un mare tabu. În primul rând, nici Facebook, nici Twitter nu are vreun sediu în România. Google are, deci vorbim de altă situație în cazul YouTube. Voi continua doar cu Facebook că este rețeaua dominantă în exemplificarea de mai jos.

2. Instituțiile publice comunică tot mai mult doar pe rețelele sociale informații esențiale de interes public. În suficiente cazuri, anunțurile au lipsit de pe site-urile proprii. Chiar și consultări publice, atât de puține cât erau făcute, se mută pe Facebook într-un mod superficial. Mai mult, există marea problemă de suprapunere a mesajelor politice peste cele instituționale, fără să mențină separat dimensiunea politică*. Așadar, cetățenii, dacă vor actualizări adecvate, sunt obligați să intre în rețea.

3. Resurse publice sunt alocate pentru Facebook și alte rețele. Se întâmplă atât direct prin campanii de sponsorizare, desfășurate de numeroase instituții publice, cât și prin resursele alocate pentru comunicarea pe Facebook (resurse umane, resurse bugetare pentru finanțarea persoanelor care se ocupă de așa ceva, resurse tehnice).

4. Instituțiile publice nu sunt pregătite să nu fie capturate de big tech. În ministere și agenții, Facebook stă deschis pe monitor; WhatsApp este folosit ca principal sistem de bază pentru mesagerie nu doar personal, ci și profesional. Vedem acum cum WhatsApp, dupa ce fost cumpărat de Facebook, acum va fi folosit împreună cu Facebook în interes comercial. Înseamnă și acces la locația purtătorului și, desigur, la cine mai este prin preajmă. Este o temă relevantă pentru agenda transformării digitale, dar aproape absentă.

5. Mulți contractori furnizează soluții bazate pe Google, Apple, Facebook, Amazon. De la comenzi de aplicații pentru orice, cele mai multe disponibile doar pentru Android și iOS sau doar în magazinele celor două, la servicii comandate bazate pe acestea. De la școala online pe Google Classroom la orice schimb de informații.

*În valori absolute, România este în topul Uniunii Europene la capitolul reclame politice care merg către rețelele sociale, în particular Google și Facebook.