Ce nu prea știm public despre poluarea la metrou?
Dincolo de beneficiile clare pe care le oferă, sistemele de transport public prezintă și o serie de riscuri, ce pot deveni amenințări la adresa sănătății, dacă nu sunt gestionate conform bunelor practici în domeniu. Deși este o companie publică, aflată în subordinea unui minister, nu știm nimic despre condițiile sanitare de la metrou, mai ales în contextul actual, marcat de ieșirea recentă dintr-o pandemie, cu riscuri încă existente, și cu creșterea unilaterală de către Metrorex a intervalelor de transport pentru că nu reușește să își gestioneze contractele semnate. Inclusiv această amânare are un impact asupra sănătății populației.
Trecerea de la un interval de succedare a trenurilor de la 2-3 minute la 4-6 minute aduce direct o densitate mai mare a călătoriilor/tren, adesea peste capacitatea trenurilor în circulație. Problema nu este doar una de confort și de conectivitate, ci și de sănătate. O densitate mai mare a călătorilor, incluzând aglomerare la limită, înseamnă propagarea mai facilă a riscurilor sanitare și de biosecuritate la adresa clienților companiei. Un virus se propagă mai ușor, o bacterie este transmisă mai simplu, printre altele. Astfel, chestiunile legate de aglomerarea la metrou sunt de interes pentru sănătatea publică.
Dincolo de acest exemplu concret, sunt câteva teme despre care nu avem date. Una dintre ele este problema microparticulelor. Nu știm concentrarea de PM10, PM2,5 sau PM1 în stațiile de metro. Sau, mă rog, s-ar putea să fie știute doar de angajații și managementul companiei, ținând cont că privește direct mediul acestora de lucru. Dacă nivelul este mult pentru cel legal, expunerea oamenilor față de acesta este o problemă de interes public care are nevoie de atenție. Desigur, fluxul de călători, perioada de succedare, sistemul de ventilație și calitatea aerului, timpul de liniște și alți factori pot avea efecte pozitive sau negative, după caz, însă este nevoie de cunoașterea acestor riscuri de către călători, fiind vorba de sănătatea sa, în urma poluării chimice și microbiologice de la metrou, mai ales a celor care folosesc acest mijloc de transport în mod uzual. Datele din Londra indică concentrări mai mari de microparticule, în special metalice, la nivelul sistemului de transport subteran față de alte medii de transport, chiar mai mari decât în alte părți ale lunii, cu diverse variații1. Există dovezi asupra potențialului impact advers al expunerii față de boli cardiovasculare, pulmonare și alte afecțiuni cronice. Perspectiva ca aceste microparticule să ajungă în sânge după o expunere constantă este destul de îngrijorătoare, mai ales că vorbim de unul dintre mediile cu cele mai poluat aer. Într-un studiu pe liniile de metrou din Los Angeles, cercetătorii au descoperit pe o linie niveluri de zece ori mai mari pentru unii indicatori cu privire la riscurile datorate expunerii la carcinogeni2.
Expunerea față de particule fine la metrou contează în evaluarea efectelor asupra sănătății, aceasta fiind mai mare față de cei care folosesc alte mijloace de transport. Cu atât mai important, dacă luăm în considerare a abordare preventivă, în care să fie reduse pagubele, fie financiare, fie la adresa bunăstării individuale. Expunerea la poluarea aerului cu particule ultrafine este asociată riscurilor de astmcancer pulmonar, boli cardiovasculare, , leziuni ale creierului, demență, reducerea capacității cognitive, printre altele, dacă este să amintim unul dintre articolele de specialitate care confirmă problema particulelor fine la metrou Dacă cineva face naveta între Berceni și Pipera, acea persoană petrece circa 7% din timpul în care nu doarme la metrou sau într-un tren de metrou. Cu atât mai important pentru persoanele vulnerabile.
Așadar, avem cel puțin două teme de interes de sănătate publică de interes pentru clienții transportului subteran din București și, în curând, Cluj-Napoca. Prima este legată de riscurile microparticulelor, a doua este legată de riscurile biologice. Dincolo de acestea, sunt problemele generale datorate igienei și curățeniei la metrou.