Cartoful de la Lungulețu este victima schimbărilor climatice

Am aflat una și alta despre prim-scandalul public din ultima săptămână, respectiv situația apei de la Dâmbovița și condițiile de folosire a ei pentru irigat, în particular la Lungulețu, în Dâmbovița. Tema principală este clasică, având în vedere problemele de distribuție a resurselor – în acest caz, cea de apă. Faptul că mai apar conflicte secundare în această situația merită analizat separat. Cert rămâne, pe baza dovezilor științifice vechi de multe decenii deja, că încălzirea globală are efecte asupra disponibilităților de apă, cu atât mai mult cu cât la Lungulețu ne află în situația unui curs de râu cu utilizări multiple.

Deși nu am văzut nicio reacție din partea ministrului Mediului cu privire la conflictul pentru resurse de la Lungulețu, fiind ministerul cel mai competent să furnizeze un răspuns având în vedere potențialul repetării în multe alte locuri, în diferite forme, pe fondul efectelor schimbărilor climatice, merită amintit și că nu este o problemă locală și nici doar agricolă. Faptul că se amintește de perspectiva unei strategii aflate în analiză este puțin, mai ales că schimbările climatice nu sunt o noutate. Efectele creșterii temperaturilor și cu 1,5 grade Celsius sunt dramatice și în cascadă. Nu este afectată doar disponibilitatea apei pentru irigații, ci și calitatea solului, și nevoile recurente de apă, și, în general, condițiile pentru agricultură acolo, printre multe altele. Să nu uităm nici de sănătatea fermierilor.

Dincolo de a merge în zona conflictelor coloniale, retorică folosită de opoziția politică și oportuniștii acestui conflict gestionat prost și de cei de la putere, cu Internele și cu Ministerul Agriculturii, sunt cel puțin șapte puncte pe care le pot evidenția ca putând fi subliniate în urma acestui conflict al resurselor:

Apa din Dâmbovița trebuie folosită sustenabil. Ce se întâmplă atunci când scade sub nivelul optim? Cine renunță și cu care este costul de oportunitate? Cartoful este învingător în etapa aceasta, urmărind palierele în care a mers dezbaterea publică, deci are nevoie de o strategie serioasă privind irigațiile în contextul schimbărilor climatice.
Fermierii de la Lungulețu pot contribui la scăderea emisiilor de gaze cu efecte de seră din agricultură. Scandalul era o bună ocazie pentru a solicita vouchere pentru tractoare și utilaje mai prietenoase cu mediul înconjurător, și desigur cu emisii mai scăzute.
Ce facem cu apa pentru bucureșteni? Cum pot fi dresați utilizatorii finali să consume apa mai responsabil? Eșecul ar fi folosirea doar a unor mecanisme bazate pe preț. Mai mult, este nevoie să conștientizeze că apa vine de undeva, este o resursă limitată, se duce altundeva, și vine cu niște costuri cum este un cartof mai puțin pentru vecin și un loc de muncă mai puțin pentru sursa cartofului vecinului. Grea problemă, mai ales pe fondul deficitelor educaționale.
Apare în discuție și Apa Nova, concesiuni, și promisiuni de investiții. Nu sunt în măsură să analizez dacă aceste investiții au fost realizate, în ce procent, care sunt, în ce limite, ce lipsește în urma realizării acestora.
Este agricultura un domeniu strategic în România? Dacă ar fi fost, cartoful nu ar fi fost percheziționat. În Franța, nu s-ar fi întâmplat niciodată așa, iar Macron ar fi mers la târgul de cartofi. Dar dacă agricultura nu este un domeniu strategic, apar alte implicații.
Cine decide costul apei folosite de fermierii de la Lungulețu? Este o întrebare importantă, căci în orice manual de bună guvernare este luată în considerare și comunitatea locală. În acest caz, pare că s-a trecut peste comunitatea locală. Sunt și o serie de considerente pentru care prețul apei pentru irigații, dacă este stabilit un preț, nu poate fi ridicat, dar și pentru care, dacă nu este stabilit un preț, este nevoie de măsuri alternative de prețuire a apei.
Revenind la București, cât de integrate sunt sistemele publice de aici – de apă, canalizare, salubritate – cu teritoriile înconjurătoare (și nu doar Ilfovul)? Vreo dovadă de gândire de sistem sau merg prea departe cu aceste întrebări?
Cine apără interesele râului Dâmbovița? În special în contextul unor practici de uz de către riverani sau de către alți beneficiari ai serviciilor pe care le oferă care nu sunt întocmai conforme cu niște practici sustenabile, nemaivorbind și de perspectiva efectelor schimbărilor climatice, adaptării și mitigării.