Ar trebui limitat prin lege numărul de demnitari?
Discuția despre numărul de demnitari este, la bază, una despre eficiența alocării resurselor publice. De ce ar trebui să ai un demnitar în plus, împreună cu cabinetele aferente și consilierii cu care vine, și nu doi manageri de proiect? Până la urmă, cei care îți vor livra rezultatele sunt managerii de proiect, dacă ne uităm la atribuțiile care ar reveni acelor persoane.
În Franța, un stat la fel de sufocat de birocrație și centralizare, Ministerul Tranziției Ecologice, echivalentul Ministerului Mediului din România, are un ministru și patru secretari de stat, dar mai are și un portofoliu de coeziune teritorială, pe lângă faptul că Mediul gestioenază și o serie de teme precum situația pădurilor tropicale, oceanelor și altele. Le mai știi acestor oameni și biografia, agenda săptămânală, precum și consilierii cu responsabilitățile acestora. În România, numărul de secretari de stat la Ministerul Mediului va ajunge în curând la șapte, confrom unui articol din Adevărul.
Problema numărului de demnitari nu este una nouă. Apare adesea în dezbatere publică, mai ales când este vorba de cabinete de coaliție sau de cabinete cu o anumită înclinație politică. A mai fost această discuție în 2017, în 2021, o avem și în acest moment. Pe baza acestui istoric și al modului de funcționare al politicii românești, precum și preferința extracției de rente și adesea cultivării unor instituții extractive, este clar că nu există voință politică pentru a realiza vreo schimbare în această direcție.
Impactul apare la nivelul capacității de coordonare și dezvoltare a unor politici, căci un număr mare de demnitare reduce această capacitate, diminuând eficiența verticalei politice și legăturii cu stratul administrativ. Efectele sunt și mai grave atunci când există tendința de control politic asupra direcțiilor din administrația publică, deseori mergând politizarea până la nivel de funcționari specializați și chiar personal tesa. Această realitate este confirmată de mai multe rapoarte europene, care arată că România are cel mai ridicat nivel de politizare a birocrației.
Ce este de făcut? Se întâlnesc mai multe probleme. Varianta cea mai simplă ține de răspunderea aleșilor în fața alegătorilor. Aceasta poate fi ranforsată cu un cod de conduită, atât la nivel de bune practici pentru demnitari, cât și la nivel de partide politice. Varianta dură, dar pentru care care există cea mai mare tentație de a o depăși/încălca, ține de includerea unor prevederi legale care să limiteze numărul de demnitari. Există argumente puternice pentru a face acest lucru, în primul rând de natură administrativă, atât de negative (eliminarea riscului de transformare a funcțiilor de demnitate publică în rente publice), cât și pozitive (eficientizarea alocării fondurilor publice). Dezbaterea este deschisă, iar aceasta este o opinie personală.