Aeroporturile fantomă au fost deja studiate

Un aeroport cu cinci destinații nu se poate susține fără subvenții masive din partea autorităților publice. Valoare sa este mai degrabă pentru mândria locală, pentru reputația unor politicieni, dovedind „rezultate”, precum oferirea unor locuri de muncă.

Problema principală este că nu este o investiție sustenabilă. Polonia ne-a oferit un exemplu despre ce înseamnă să construiești aeroporturi fantomă, e drept cu fonduri europene. În cazul noului aeroport din Brașov, nu am verificat sursa de finanțare.

Există o mare concentrare de aeroporturi în zonă, iar o nouă adăugire oferă un raport de calitate slab. Sibiu, Târgu Mureș, apoi Cluj-Napoca și București la 2-3 ore cu un mijloc de transport. Curtea de Audit a Uniunii Europene a evidențiat problemele „aeroporturilor fantomă”. În primul rând, infrastructura acestora este inadecvată. Alte probleme includ sub-utilizare, lipsa eficacității costurilor, nesustenabilitatea financiară, analize de prognoză optimiste, competiție regională semnificativă sau lipsa coordonării la nivel național a infrastructurii aeroportuare. Valoarea economică a unui aeroport comercial la Brașov este subdimensionată. Valoarea pe alte dimensiuni este altă discuție.

Problemele cazului de la Brașov au fost evidențiate în multiple reportaje în mass-media, de la transportul călătorilor la legăturile cu principalul aeroport din București pentru mini-escale, de la programul de lucru la puținele linii aeriene existente în acest moment.

Într-un scenariu optimist, un aeroport comercial în Brașov poate fi operaționalizat, dacă ne raportăm la populație – un oraș cu circa 250.000 de locuitori și o zonă metropolitană cu peste 400.000, într-o zonă turistică și economică de prim-plan a țării. Problema cu acest scenariu optimism este mediul real advers, în care, printre altele, zborurile low-cost vor deveni din ce în ce mai scumpe, planurile de afaceri ale companiilor aeriene se confruntă cu enorme provocări, ceea ce va duce mult la optimizarea liniilor, sfârșitul paradisului oferit de redresarea din pandemia Covid-19 și descurajarea curselor de scurtă durată, ținând cont de costurile economice și de mediu, dar și de fiabilitatea alternativelor de transport.