Ziua internațională a democrației: un mesaj

Ziua internațională a democrației: un mesaj

Democrația este complicată. În momentele în care regimurile autoritare par să definească mersul lucrurilor pe plan global, este important să ne amintim de privilegiul de a trăi într-o societate deschisă, democratică, în care, ca cetățean, contezi. Iar acest lucru se întâmplă nu numai în zilele de vot, ci și zi de zi, când participi în treburile cetățenii, când poți trage la răspundere într-un mod civilizat instituții și oameni cu rol de conducere. Democrația este în același timp un process și un scop raportat la funcționarea politicului și, nu trebuie să uităm, este despre oameni, despre toți. Iar pentru ca democrația să fie adevărată este important ca dintre societatea civilă în sensul ei larg și decidenții politici să aibă sens sau influență reală.

În România, democrația a pătruns cu greu, prima data după răsturnarea regimului comunist, după 1989. A pătruns printr-o formula recunoscută ca „democrație originală”, sub conducerea fostului președinte Ion Iliescu. Însă în mai puțin de douăzeci de ani de la căderea regimului comunist, România era în clubul select al NATO și UE, club dedicat prin excelență valorilor democratice. Suntem, ca generație, într-un moment cu democrați nativi, cu oameni care s-au născut în tranziție sau chiar după consolidarea democrației în România, care înțeleg altfel rolul statului și al politicii, un rol în care cetățeanul și drepturile sale ar trebui să fie pe primul loc. Dacă în 1989 România era Coreea de Nord a Europei, 30 de ani mai târziu este un stat ancorat în lumea democratică. Merită transmise mulțumiri nu numai celor care au dus barca în această direcție, dar și celor care, desi au suferit de pe urma schimbărilor, au înțeles că libertatea oferă mai multe oportunități – nu neapărat lor, dar cu siguranță celor de după ei; și nu au greșit.

Freedom House menționează în raportul annual privind starea libertății în lume că este al douăsprezecelea an de declin al libertății pe plan global, referindu-se la situația drepturilor și libertăților fundamentale. Este o concluzie dezolantă, o criză continuă a democrației, cu diferite episoade marcante, de la atacuri împotriva drepturilor și libertățilior fundamentale, împotriva statului de drept la crize care marcheză presa, minoritățile, libera inițiativă și nu numai. Vedem milioane de oameni care protestează în numele idealurilor democratice peste tot în lume, de la Moscova la Hong Kong, de la Paris în Brasilia. Unii protestează pentru ceea ce noi, cei din România, avem deja: autonomie, respectarea drepturilor fundamentale, domnia legii, economie de piață. Alții protestează cu gândul la viitor: dincolo de criticile care se pot aduce mișcărilor globale privind schimbările climatice, rămâne admirabilă grija pentru mediul de mâine.

Tema de anul acesta a Zilei internaționale a democrației este participarea, participarea semnificativă a fiecărei persoane în procesele democratice, fie ele politice, civice, sociale, economice sau culturale. Acest lucru începe în cabina de vot (un comentariu personal: nu întotdeauna funcționează boicotul) sau în competiția electorală și continuă prin dialog, dezbatere, respectarea drepturilor, libertăților și îndatorirlor fiecărei persoane, ghidate de perspectivele unei vieți mai bune.

Însă nu întotdeauna participarea este posibilă:

  • reducerea spațiului civic și politic pentru participare acționează împotriva idealurilor democratice (vedeți, de exemplu, numărul de semnături pentru înscrierea unei candidature sau dezinteresul față de problemele reale ale cetățenilor, dar și, mai larg, situațiile în care instituții de bază ale regimurilor democratice precum parlamentul, libera exprimare, drepturile omului sunt atacate); iar
  • dificultățile economice, în special precaritatea socială, fac ca numeroși cetățeni să nu poată să se bucure de beneficiile ei; din acest punct de vedere este important ca democrația să fie inclusivă și să urmărească o viață mai bună a tuturor persoanelor.

În 2019, de Ziua internațională a democrație, sub idealul participării, putem să ne gândim la cei care nu pot participa, atât extern, unde peste 60% din populația lumii nu se poate bucura de democrație, trăind sub regimuri opresive, cât și intern, unde avem multe persoane care nu beneficiază de instituții inclusive, de bună guvernare, de asigurarea drepturilor de bază, de o educație de calitate, de un loc de muncă decent, de un rol substantial al democrației – și sunt milioane de persoane în România aflate în această situație.

sursa imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *