Votul în circumscripție contează

Votul în circumscripție contează

Una dintre propunerile cu care venise Guvernul PNL în noaptea celor 25 de ordonanțe secrete ținea de exprimarea votului la alegerile parlamentare în orice loc din România. Trecem peste faptul că stabilirea regulilor parlamentare este o competență parlamentară, căci acesta reprezintă voința generală a alegătorilor, nu un executiv, și arătăm pe scurt de ce propunerea este dăunătoare.

Trecerea de la circumscripție locală la circumscripție națională deconectează alegătorii de aleșii acestora, nu de baroni. Este antidemocratică și antiliberală.

În primul rând, obsesia peneliștilor față de un om aflat la închisoare pentru a justifica această măsură este neîntemeiată. De altfel, Ludovic Orban ajunsese în 2012 parlamentar cu sprijinului aceluiași condamnat, chiar după faptele comise la referendumul din 2012 unde Orban și Dragnea au fost de aceeași parte. Asta dovedește că, în final, listele de partid tot vor depinde de niște persoane într-un mod complicat la vârful puterii politice. Vorbim de o pistă falsă, datorită puterii sporite pe care o au partidele în România.

Rolul parlamentului national este tocmai de a furniza această legătură între aleși și reprezentanții acestora, agregând o multitudine de interese. Reprezentanții cetățenilor nu sunt partidele, ci parlamentarii. Cetățenii aleg deputații și senatorii pentru a-i reprezenta în Parlamentul României. Interesele cetățenilor sunt diferite în Teleorman față de Timișoara, în București față de Arad, în Iași față de Cluj. Așa că activitatea lor ar trebui să fie împărțită între aspectele de interes general și cele de interes local, specifice circumscripției unde au fost aleși.

În România este puțin dezvoltată ideea abstractă de constituenți, fiind suprapusă cu cea ce circumscripție în folosirea curentă. Aceasta nu include doar formula teritorială și electorală pe care o denumim circumscripție, ci și grupul cetățenesc care stă la baza reprezentării politice din acea zonă. De aici derivă un dublu rol al parlamentarilor, în care trebuie să urmărească atât interesele naționale ca for colectiv, cât și interesele locale, căci răspund individual în fața constituenților.

Propunerea PNL ridică o mare problemă de reprezentare politică, în care în Parlament să ajungă oameni deconectați de la voința cetățenilor, profund antidemocratic și antiliberal, în care cetățenilor le sunt negate drepturile politice fundamentale – dreptul la reprezentare.

Ion Popescu poate ajunge parlamentar de Argeș datorită voturilor ilfovenilor. Problemele ilfovenilor sunt diferite de cele ale argeșenilor. Argeșenii, desi plătesc taxe din care susțin autoritățile locale și centrale, sunt lipsiți de reprezentare politică. Mai mult, nu vor avea pe cine să tragă la răspundere în cazul în care deciziile politice îi vor afecta.

Problema de mai sus rămâne relevantă în discuția despre reprezentarea diasporei în Parlamentul României. Pe lângă problema de subsidiaritate și de egalitate a cetățenilor în materie de drepturi civile și politice, o largă reprezentare a diasporei transpune problema nivelului local de mai sus la nivel național. Guvernul României, rezultat din Parlament, nu va mai răspunde în fața intereselor agregate de la nivel national, ci în fața unor interese variate.

Apare și problemă de subsidiaritate în privința luării și aplicării deciziilor pentru că acestea vor ajunge să fie luate de sus în jos, nu de jos în sus sau de la nivelul cel mai apropiat.

politica
sursa imagine: politics / Shutterstock.com

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *