Violența în politică e inacceptabilă

Violența în politică e inacceptabilă

Mahatma Gandhi, liderul mișcării de independență a Indiei față de coroana britanică, este recunoscut pentru aplicarea metodelor de protest nonviolente pentru obținerea obiectivelor sale, cu referințe către virtutea ahimsa dintr-o serie de religii asiatice. Ahimsa înseamnă „fără vătămare”și nu se referă doar la rănile fizice, cât și la diferite acțiuni non-fizice  și stări care presupun violență.  Este un concept pe care îl putem identifica, mai mult sau mai puțin, în toate religiile lumii și care este aplicat în foarte multe contexte.

Am citit astăzi câteva știri despre un incident violent care a avut loc pe 1 decembrie în Piața Victoriei, implicând răspunsul violent al unui protestatar față de provocările venite de un susținător al guvernanților.  Politica pumnului este inacceptabilă și, din păcate, o vedem tot mai des – într-un platou de televiziune, într-o piață publică în fața Guvernului și nu numai. Cert este că acest incident va genera și mai multă polarizare, iar momentul va rămâne în opinia publică și va genera diferite acțiuni și măsuri pe viitor.

Este adevărat că avem o lege privind adunările publice interpretabilă în numeroase feluri, cu o istorie de peste două decenii, care poate duce la abuzuri, însă acest incident nu poate reprezenta un pretext pentru modificarea sa într-o formulă mai strictă decât cea propusă în momentul în care erau mineriadele.

Este la fel de adevărat că decizia Primăriei București de a bloca indirect libertatea de exprimare a cetățenilor prin organizarea unui eveniment de Crăciun în fața Piața Victoriei, principalul loc de protest și adunări publice din București din ultimii ani, este o decizie abuzivă și necorespunzătoare principiilor unei țări democratice.

Rezultatul a apărut, provocat sau nu, iar acesta poate fi instrumentalizat în zeci de scenarii cu daune atât pentru regimul drepturilor și libertăților civile și politice din Românie, cât și pentru cei aflați la putere. Depinde cine instrumentalizează acest episod și cum face acest lucru. Personal, nu văd o folosire a acestui episod într-un mod pozitiv.

Revenind la politica pumnului, unul dintre motivele pentru care nu sunt aprobate evenimente publice conflictuale în același loc este tocmai acesta. Ce faci însă când instituțiile statului blochează ilegitim drepturile și libertățile cetățenilor? Când măsurile luate de acestea interzic orice formă de protest asemenea unei regim autoritar?

Închei prin a spune că principiul nevătămării se aplica și în cazul activităților de protest, indiferent că ai lângă tine un coleg de protest sau un provocator al altor grupuri, și că este nevoie de protejarea unui spațiu liber de protest în București și în fiecare oraș din România, fără abuzuri administrative, politice și nu numai împotriva acestor acțiuni. La fel, locul provocatorilor nu este în mijlocul grupurilor care au o anumită acțiune, fie că au sau nu un vreun pretext.

proteste 5 februarie 2017
sursa imagine: DiamondDallas/Shutterstock.com

Sunt Mădălin Blidaru și doresc să îți spun „bine ai venit” în casa mea digitală. Sper că ai găsit informații folositoare și un mediu plăcut. Sunt blogger și scriu aici de aproximativ șapte ani. Urmăresc ceea ce se întâmplă în social media și, în același timp, pe glob. Pregătit în domeniul relațiilor internaționale, pasionat de dezvoltare sustenabilă, m-am implicat în numeroase proiecte și acțiuni pornite cu gânduri bune; am trecut prin mai multe organizații, fie ele locale, naționale sau internaționale, de unde am avut ce să învăț. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale. Toate cele bune!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *