Viața post-pandemie. 10 puncte

Viața post-pandemie. 10 puncte

În curând, se împlinește un an de la primul caz de COVID-19 în România. A urmat perioada stării de urgență și o stare de alertă continuă. Drepturile și libertățile fundamentale sunt limitate la cel mai înalt nivel de la Al Doilea Război Mondial încoace. Toate acestea în lupta cu un inamic invizibil care reușește să pună la încercare procesele de luare a deciziilor, supraviețuirea economiei naționale, siguranța individuală și familială, sănătatea mentală a persoanelor, funcționarea sistemelor publice precum cel de sănătate sau educație.

Suntem în ianuarie 2021, iar vaccinurile reprezintă luminița de la capătul tunelului. Însă vedem o alocare suboptimală a vaccinurilor bazată pe prioritizări și planificări defectuoase, clientelisme, favoritisme și alte fenomene asociate corupției. Cu cât mai neadecvată este această alocare, cu atât mai departe este luminița de la capătul tunelului. Nici nu este nevoie să mai intrăm în discuțiile despre notele de subsol în privința eficacității vaccinurilor în funcție de producător și gradul de risc al persoanei inoculate ori de accesul la acestea. În acest moment, însă, putem estima câteva puncte din viitorul apropiat – putem să îi spunem post-pandemie, chiar dacă apar noi mutații ale COVID-19.

  1. Masca va deveni un accesoriu pentru locurile aglomerate. Evident că va depinde de preferința individuală dacă va fi sau nu purtată, însă va trece mult timp până va dispărea complet de la metrou.
  2. Focare locale de COVID-19 vor mai izbucni după ce terminăm cu situația generală. Încă nu avem în România un cadru de intervenție legal, constituțional, eficient, bazat pe dovezi științifice pentru intervenția în cadrul unor astfel de focare, fără a fi nevoie de stări de alertă sau stări de urgență. Este nevoie de dezvoltarea acestui cadru pentru carantinări flexibile astfel încât, dacă apare un focar în Cluj-Napoca, să poți carantina Cluj-Napoca ori un cartier din București, ori câteva comune din Dolj. Va rămâne o presiune suplimentară pentru medicii de familie și către alți avertizori în cazul unor boli similare.
  3. Libertatea de mișcare va fi prezervată în față tentațiilor limitaționiste. Totuși, vom vorbi de o libertate de mișcare făcută mai responsabil, cu dovezi ale vaccinării sau motive serioase pentru anumite locuri, cu un stigmat motivat acolo unde lumea refuză să se vaccineze și nu este atinsă imunitatea, cu o atenție sporită, mai ales atunci când vorbim despre situația transfrontalieră, în legătură sănătatea la locul de muncă.
  4. Digitalul a venit să rămână. Pandemia a acționat ca un accelerator al transformării digitale. Chiar și acolo unde transformarea digitală este în urmă, cum este România, suntem conștienți de beneficiile pe care le aduce. Modul în care se face această adaptare, însă, contează. Multe domenii au nevoie de o actualizare a legislației astfel încât să cuprindă noile transformări. Mai apare și problema că, fiind folosite în masă, unele proiecte vor trebui făcute cu cap, nu cum a fost implementat dosarul electronic de sănătate folosit de 2%.
  5. Neconformitatea cu noile condiții de mediu va costa mult – atât individul, cât și statul și mediul privat pentru profit. Legătura om-natură a fost vizibilă în timpul pandemiei. Nu doar că virusul a apărut de la un liliac, după ce omul a pătruns în mediul lui, dar am văzut efectele sanitare și economice din perspectiva ambientală. Acolo unde aerul a fost mai poluat, boala a făcut mai multe victime. Acolo unde condițiile de muncă au fost neadecvate din punct de vedere al mediului, cetățenii respectivi s-au văzut mai vulnerabili în fața virusului. Lista continuă cu marile schimbări în privința schimbărilor climatice, protejării biodiversității și salvării ecosistemelor naturale.
  6. Multe firme nu își vor reveni din pandemie, în special IMM-uri. Intervenția statului pentru protejarea acestora de la faliment va trebui să se oprească la un anumit moment. Trecem peste datoriile acumulate, care pentru multe vor fi imposibil de restructurat. Vom ajunge la situația în care noul mediu de afaceri va face imposibilă existența acestora pe fondul transformărilor cu impact asupra competitivității. Nu mai spun că există o oportunitate unică acum de a uni companii fragmentate în diferite domenii care există la nivel județean, la nivel de orașe, sub o singură umbrelă, optimizând astfel costuri ce țin de aprovizionare, dar și de servicii auxiliare. Cine are inspirația zilele acestea să meargă în direcția aceasta va avea de câștigat. Gândiți-vă doar la câte firme de curățătorie există și oferă servicii suboptime, salarizării deficitare, sunt lipsite de competitivitate și de viitor.
  7. Vom auzi din ce în ce mai mult despre investiții în sistemul de sănătate publică. Întrebarea este dacă vom reuși să ieșim din capcana în care discutăm, discutăm și zero rezultate, cum e cazul veșnicelor spitale regionale. Telemedicina va câștiga teren.
  8. Esențiali sau neesențiali, lucrătorii din diferite domenii au parte de o pârghie semnificativă în negocierile colective. Povestea cu outsourcing și relații mascate de muncă sub forma partenerilor de tipul celor de car-sharing vor fi puse sub semnul îndoielii. Se întâmpla deja cu ani înainte de pandemie, dar acum vedem cât de nocivă este din punct de vedere social această abordare.
  9. Transformările tehnologice și impactul asupra vieții de zi cu zi. În lupta cu virusul, tehnologia, dacă e folosită inteligent, s-a dovedit a fi un atu. Cei care nu au pus accentul pe tehnologie, au pierdut, chiar și atunci când vorbim de producția de măști.
  10. Școala în format hibrid. Includ aici și conferințe și alte formule. Opțiunea de a lucra remote în multe domenii – de la administrație publică la variate servicii – va deveni o soluții de rezervă în cazuri dificile. Până acum era o iluzie, acum vedem că este o posibilă fără mari bătăi de cap și fără pierderi de productivitate. Așa și cu școala. Vin alte pandemii, știm rețeta. Este nevoie de carantinarea unor localități, știm soluția. Vine o iarnă grea și se închid școlile, avem soluția școlii online.

Mai sunt multe, dar sugerez aceste puncte pentru că viața de după pandemie nu va fi chiar la fel ca cea de dinainte.

imagine: PIxabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *