Trump, Ierusalim și Ambasada SUA în Israel

Trump, Ierusalim și Ambasada SUA în Israel

În 1995, Congresul Statelor Unite a trecut o lege prin care obliga Statele Unite să își mute ambasada din Israel din orașul Tel Aviv în Ierusalim, întrucât Ierusalimul este capitala Israelului. După anunțul lui Donald Trump, Statele Unite ar deveni primul stat care ar putea avea, în practică, ambasada în Israel în capitala Israelului, la Ierusalim.

Statutul Ierusalimului este considerat a fi un subiect controversat și lipsit de consens în politica internațională, plecând de la dimensiunea teologică – oraș sfânt pentru creștini, evrei și musulmani, ajungând la conflictul israelo-palestinian și la modul în care a fost implicat orașul în negocieri și în conflict.

În aceste momente, Ierusalimul este un oraș cu o populație de aproximativ 850.000 de oameni, dintre care 61% sunt evrei, iar 37% arabi. Încă de la înființarea Israelului în 1948, Ierusalimul a fost orașul-gazdă al parlamentului israelian, Knesset, și al Curții Supreme. Este drept că vorbim de Ierusalimul de Vest, nu de cel de Est, câștigat de Israel în urma Războiului de Șase Zile.

Diferite state au reprezentanțe diplomatice în Ierusalim, Statele Unite având un consulat în Ierusalimul de Vest. Alte state au reprezentanțele pentru Palestina în Ierusalimul de Est.

Dezbaterile și poziționările în privința Ierusalimului rămân subiecte de prim-plan în dialogul internațional și au potențial de a porni inclusiv un război considerabil în Orientul Mijlociu.

În lipsa unui consens internațional în privința statutului Ierusalimului și cu unul dintre cei mai importanți actori internaționali care își mută ambasada în capitala declarată a statului-gazdă, situația devine incertă. Vom vedea proteste și alte incidente în următoarele luni cu privire la această decizie, iar ochii întregii lumi se vor muta spre această situație.

Decizia luată de Trump, recomandată de Congresul SUA încă din vreme președintelui Clinton, însă amânată de acesta, de Bush Jr. și de Obama, va avea un impact simbolic semnificativ, încurajând în practică poziția părții israeliene asupra orașului.

Ascultând poziția prim-ministrului Israelului, Benjamin Netanyahu, am văzut un angajament pentru continuarea respectării accesului liber și libera rugăciune pentru toate religiile la obiectivele din Ierusalim, precum și un mesaj de mulțumire pentru președintele american într-o „zi istorică”.

Ceea ce a transmis Donald Trump a fost că este un moment de „recunoaștere a realității”, certificând astfel situația de pe teren, în care Ierusalimul este capitala Israelului. Președintele american a precizat că va sprijini în continuare un acord de pace acceptat de ambele părți și că Statele Unite vor sprijini soluția a două state dacă va fi acceptată de ambele părți în rezolvarea conflictului israeliano-palestinian.

Desigur, o ambasadă nu se mută peste noapte dintr-un oraș în altul, iar conflictele din jurul acestui subiect vor crea numeroase evenimente, însă pasul este unul sincer și necesar. Ierusalimul este capitala Israelului de șapte decenii, însă nu este recunoscut de comunitatea internațională ca fiind capitala Israelului tocmai din cauza disputelor privind suveranitatea asupra acestui oraș.

Un (aproape) consens în această perioadă preciza că statutul Ierusalimului este un subiect stabilit în urma negocierilor internaționale și acceptului ambelor părți. Diferite scenarii s-au făcut și au fost negociate în această direcție, însă au eșuat pe teren. De exemplu, în 1947, Planul de partiționare propus de Națiunile Unite implica un Ierusalim separat, un oraș internațional. Oricum, nu acesta este momentul zero, însă soluția a două state și a unui Ierusalim împărțit sau separat a picat până acum și nu Israel a fost actorul principal al acestui refuz.

Poziția multor actori internaționali merge în direcția recunoașterii Ierusalimului de Vest ca fiind capitala Israelului și a Ierusalimului de Est a Palestinei. Dar apare și dorința popoarelor care locuiesc acolo și care își doresc fie orașul întreg, fie ca nerecunoașterea celeilalte părți. Dacă mai adăugăm riscurile de securitate la adresa persoanelor în situația recunoașterii suveranității unora asupra unor părți, problemele se adâncesc. Și nu este nici măcar o parte însemnată a dilemelor etice, legale și politice.

Înainte de comentarii, recomand declarația făcută de Trump în momentul în care și-a explicat decizia (Statement by President Trump on Jerusalem), accentuând câteva puncte din discurs:

  • Israel este o națiune suverană și are dreptul ca orice altă națiune suverană să își determine capitala;
  • Statele Unite au refuzat să recunoască o capitală a Israelului în trecut, executivul are această obligație în urma legii date de Congres;
  • Statele Unite vor sprijini un acord de pace durabil acceptabil de ambele părți;
  • Recunoașterea statutului de capitală al Ierusalimului pentru Israel din partea SUA nu înseamnă poziționarea finală a SUA față de orice chestiune privind statutul Ierusalimului (incluzând deliminarea frontierelor ori limitele suveranității Israelului în Ierusalim);
  • SUA vor sprijini poziția a două state, dacă va fi agreată de ambele părți.
sursă imagine: Wikimedia Commons

Sunt Mădălin Blidaru și doresc să îți spun „bine ai venit” în casa mea digitală. Sper că ai găsit informații folositoare și un mediu plăcut. Sunt blogger și scriu aici de aproximativ șapte ani. Urmăresc ceea ce se întâmplă în social media și, în același timp, pe glob. Pregătit în domeniul relațiilor internaționale, pasionat de dezvoltare sustenabilă, m-am implicat în numeroase proiecte și acțiuni pornite cu gânduri bune; am trecut prin mai multe organizații, fie ele locale, naționale sau internaționale, de unde am avut ce să învăț. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale. Toate cele bune!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *