Trebuie să vorbim despre Europa

Trebuie să vorbim despre Europa

Cu aproximativ patru luni înainte de alegerile europarlamentare, discuția din țară a rămas în mare parte la nivelul ce alianțe politice se fac la nivel național sau cine se retrage la Bruxelles pentru un post călduț. Discuțiile despre rolul Parlamentului European lipsesc, evaluarea mandatului pe care l-au avut cei care se află la sfârșitul acestuia lipsește, discuțiile despre viziunea asupra proiectului european în rândul celor care se vor candidați este extrem de slabă – indiferent de experiența europeană pe care o afișează, iar așteptările la poziționări clare pe temela aflate pe agenda europeană sunt deja sortite eșecului.

Personal, rămân dezamăgit după activitatea din ultimii cinci ani a Parlamentului European, când  mi s-au restrâns într-un mod considerabil drepturi cu aprobarea și complicitatea Parlamentului European.

De când a fost implementat GDPR, nu mai am acces la o serie de publicații importante pentru a înțelege dinamica politică din SUA. Dacă puteam înainte puteam citi fără probleme LA Times sau Chicago Tribune, acum am avut luni bune fără acces la LA Times, iar publicația din Illinois îmi este și acum inaccesibilă din Uniunea Europeană. Din cauza GDPR, am obosit să bifez căsuțe pe toate site-urile posibile și imposibile. Accesul la date este restricționat în anumite domenii, servicii care sunt disponibile în toată lumea nu mai sunt disponibile pentru europeni, iar companiile, mai ales cele mici, au costuri mai ridicate pentru asigurarea conformității cu o legislație irațională. Nu am cum să mulțumesc GDPR pentru că a oferit Google și Facebook și mai multă putere în defavoarea micilor companii. Și nu am inclus cenzura în toată povestea aceasta. Autorități naționale sau diferite persoane fizice sau juridice folosesc GDPR pentru a restricționa accesul la informații sau a solicita ștergerea de conținut disponibil public în mod legitim.

Articolele 11 și 13 din cea mai recentă propunere de directivă europeană privind drepturile de autor, aprobată de Parlamentul European, va distruge interentul așa cum îl știm astăzi în Europa. Producătorii mici de conținut, creatorii independenți și startupurile europene vor fi printre cele mai afectate. Impactul propunerii va afecta disproporționat statele mici sau pe cele cu un regim mai relaxat al drepturilor de autor, precum România, întrucât nu au actori puternici cu o bună acoperare a drepturilor de autori. Influența marilor producători de conținut din Europa și al marilor platforme de peste Ocean aproape a câștigat în defavoarea unor drepturi fundamentale (urmează un vot final în martie-aprilie 2019 în plenara Parlamentului European).

Cum au votat cei 32 de europarlamentari români în privința regulamentului GDPR? Cum vor vota cei 32 de europarlamentari români în privința propunerii de directivă privind drepturile de autor?

Sunt întrebări care scapă exercițiului democratic în lipsa unei dezbateri consistente despre Uniunea Europeană și despre ceea ce se întâmplă în interiorul ei.

Trebuie să vorbim despre Europa mai mult, mai bine, mai articulat. Generalizările și simplificările nu ajută în acest caz, deoarece rezultatele deciziilor luate se vor vedea mai devreme sau mai târziu.

Exemplele date se referă la digital, dar politicile sectoriale la care au acces parlamentarii europeni sunt vaste – de la protecția consumatorilor și sănătate la apărare și crearea de locuri de muncă, de la politica spațială a Uniunii Europene la comerțul pe piața internă europeană și pe piețele internaționale.

Între 23 și 26 mai 2019 vor avea loc în toate statele membre ale Uniunii Europene alegerile pentru Parlamentul European. În România, acestea vor avea pe 26 mai 2019.

SotEU 2017. © European Union 2017 – Source : EP

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *