Totul este nou și nimic nu s-a schimbat

Totul este nou și nimic nu s-a schimbat

În ultima săptămână, au avut loc alegeri parlamentare în Regatul Unit și în Franța. Sondajele au avut dreptate în ambele cazuri, identificând corect atât tendințele, cât și rezultatul de la urne. În Regatul Unit, Conservatorii au avut o victorie mai mică, în Franța, La Republique en marche! (LRM) a obținut care le permite dominația Adunării Naționale.

carte electorala alegeri franta
credit imagine: STUDIO M / Shutterstock.com

Alegerile pentru cele 577 de locuri din Adunarea Națională sunt marcate de un sistem electoral majoritar în două tururi cu circumscripții uninominale. Puțini candidați au reușit să adune peste 50% din voturi astfel încât să își confirme mandatul de deputat din primul tur: 4 din 577, dintre care două obținute de LRM. Aproximativ 7900 de candidați s-au înscris în competiția electorală (cu aproximativ 1200 mai mulți ca în 2012).

Cu toate acestea, rezultatele arată avansul pe care l-a avut în primul tur LRM, partidul prezidențial condus apărut în urma susținerii lui Emmanuel Macron pentru alegerile prezidențiale. 28,21% din voturile exprimate. LRM a fost urmat de Republicani (LR) cu 15,77%, de Frontul Național (FN) cu 13,20% și de Franța nesupusă (FI) (11,02%). Partidul Socialist continuă trendul descendent, confirmând deplasarea votanților săi fie către stânga (FI), fie către zona social-liberală (LRM), obținând doar 7,44%.

Proiecțiile pentru turul al doilea indică o largă majoritate pentru LRM, cu aproximativ 400 de mandate din cele 577. Extremele vor avea de suferit în turul al II-lea, la fel cum s-a întâmplat și la alegerile regionale din decembrie 2015 sau la prezidențialele din aprilie-mai 2017. Pe baza primilor clasați, se poate observa cine au fost marii pierzători ai acestor alegeri: socialiștii, precum și marii câștigători: social-liberalii, precum și cine vor forma opoziția: conservatorii republicani.

În rest, aceeași problemă ca la alegerile prezidențiale: participarea la vot. Doar 48,71% din alegătorii înscriși au mers la vot, dintre care un procent a fost format din voturi albe sau nule. La alegerile din 1958, doar 22,8% dintre alegători au ales absenteismul, iar acum 51,29% au ales această cale.

Legitimarea sistemul politic constituie o problemă, iar Macron vine cu câteva proiecte prin care încearcă să schimbe această tendință. Vom vedea dacă va reuși sau nu.  2017 a constituit și noutate prin interzicerea mandatului dublu. 85% din parlamentarii legislativului care va apune în câteva zile mai dețineau un mandat ales la un alt nivel. Legislația adoptată în acest sens trebuie luată în considerare în analizarea alegerilor.

uk elections
credit imagine: chrisdorney / Shutterstock.com

În Regatul Unit, sistemul electoral pluralitar a oferit alte rezultate. 68,7% din alegători au fost la vot pe 8 iunie 2017. 650 de locuri erau disponibile în circumscripții, 326 fiind necesare pentru o majoritate absolută, în care partidul câștigător era nederanjat la guvernare. Nederanjat la guvernare nu înseamnă că nu se va deranja singuri. Ultimele alegeri au dat majoritatea absolută și asta nu a însemnat că nu vor fi alegeri, întrucât Conservatorii au dorit să își întărească mandatul de negociere cu Uniunea Europeană.

Sub Theresa May, Conservatorii au obținut cele mai multe voturi din ultimele trei decenii, Margaret Thatcher obținând în 1983 cu 100.000 de voturi mai mult. Distribuția voturilor și revenirea Partidului Laburist au făcut ca, de data aceasta, multe voturi să nu însemne și majoritatea fără alte partide.

Dacă Conservatorii au avut 42,4% din voturi, Partidul Laburist a avut 40%. În ambele cazuri, cele două partide mamut au fost pe creștere. UKIP-ul nu numai că și-a pierdut singurul mandat obținut cu 12% din voturi în alegerile trecute, dar a obținut cu aproape 11% mai puține voturi. A dispărut, dar și-a atins obiectivul: Brexitul se întâmplă și nu va fi oprit. Partidul Laburist a revenit la performanța electorală din perioada în care era la guvernare cu Tony Blair la conducere.

Partidul Național Scoțian a pierdut 21 de mandate, întărind Partidul Conservator. Faptul că alegerile nu au fost despre ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană este dovedit nu numai de preferințele în urma sondajelor, dar și de faptul că un partid care a militat pe cartea pro-europeană, Partidul Liberal Democrat, a obținut doar patru mandate în plus și câteva voturi în minus.

În Irlanda de Nord, Partidul Democrat Unionist (DUP), un partid conservator, a obținut câteva mandate în plus, însă suficiente cât să asigure suportul de care are nevoie Partidul Conservator pentru susținerea guvernului. Sinn Fein a obținut câteva mandate suplimentare, iar galezii de la Plaid Cymru au obținut patru mandate.

În Anglia și Țara Galilor, Conservatorii au pierdut mandate importante, recuperate de Partidul Laburist și de Partidul Liberal Democrat. În schimb, au reapărut în Scoția. Să fie acestea votul pe tema Brexitului? Încercarea Theresei May a fost de a avea ca temă de dezbatere principală ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană și de a obține un mandat puternic din partea cetățenilor în acest sens. Laburiștii au scurtcircuitat strategia mizând pe teme domestice: sistemul de sănătate și cheltuielile publice. Acestora adăugăm cei 66-68% din tineri care au votat laburiști, cam același procent ca în cazul referendumului.

La Republique en Marche înlocuiește Partidul Socialist pe scena politică franceză, cel puțin până la primele măsuri economice care vor fi aplicate de președintele Emmanuel Macron. De cealaltă parte, Theresa May are argumente puternice în favoarea ei, chiar dacă erau agitate apele din interiorul partidului pe care îl conduce.

Tabloidul The London Evening Standard, editat acum de fostul cancelar din guvernul condus de David Cameron, George Osborne, amintea câteva subiecte de demiterea/demisia Theresei May în urma rezultatelor. În realitate, May a transformat Partidul Conservator într-un partid al Regatului Unit, nu doar al Angliei, iar acordurile cu DUP vor consolida poziția sa în Regat, reducând chiar tendințele de dezunificare ale SNP-ului.

În ambele cazuri, sistemul electoral asigură polarizare, dar și stabilitate pentru cei care au fost pe primul loc, în defavoarea republicanilor sau a laburiștilor. Altfel ar fi arătat reprezentarea politică dacă ar fi fost ales un sistem proporțional. Nu ar fi fost o diferență de 55 de mandate la 2,4% diferență de voturi în Marea Britanie, probabil nici 12 mandate cu 7,4% din voturi. Sau în cazul Franței, o posibilă diferență de aproape 300 de mandate la o diferență de 10% din voturi. Rezultatele ar fi putut fi altele și în privința coaliției majoritare.

voturi
credit imagine: envelope in ballot box/Shutterstock.com

Sunt Mădălin Blidaru și doresc să îți spun „bine ai venit” în casa mea digitală. Sper că ai găsit informații folositoare și un mediu plăcut. Sunt blogger și scriu aici de aproximativ șapte ani. Urmăresc ceea ce se întâmplă în social media și, în același timp, pe glob. Pregătit în domeniul relațiilor internaționale, pasionat de dezvoltare sustenabilă, m-am implicat în numeroase proiecte și acțiuni pornite cu gânduri bune; am trecut prin mai multe organizații, fie ele locale, naționale sau internaționale, de unde am avut ce să învăț. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale. Toate cele bune!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *