Social media și alegerile parlamentare

Social media și alegerile parlamentare

Una dintre marile probleme ale legislației electorale este lipsa unui control în perioada campaniei a modului în care mesajele partidelor politice sunt transmise prin intermediul articolelor sponsorizate prin social media și prin internet în general.

Cu câteva excepții, legea a fost gândită bine și modificările care trebuie făcute nu sunt cele amintite la TV. Îmi pare bine că e o campanie organizată și curată, cu mai puține incidente și cu niște limite. Nu același lucru putem spune despre mediul online.

Legea 334/2006 republicată1 amintește niște lucruri cu privire la materialele de propagandă și inclusiv referitoare la materialele de propagandă online:

art. 36, 3) Partidele și alianțele politice, precum și candidații independenți au obligația de  a imprima pe toate materialele de propagandă electorală următoarele date:

a) numele candidatului independent, denumirea partidului politic sau a alianței politice care le-a comandat, după caz;

b) denumirea operatorului economic care le-a realizat;

c) codul unic de identificare prevăzut la art. 34, alin (13);

d) tirajul, unde este cazul.

4) Cheltuielile privitoare la realizarea materialelor de propagandă electorală sunt suportate exclusiv de beneficiarii acestora – candidați independenți, partide politice sau alianțe politice.

5) Producerea și difuzarea de materiale de propagandă electorală în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta lege este interzisă.

Legea este clară și amintește și ce înseamnă un material de propagandă electorală:

art. 36, 7) Este considerat material de propagandă electorală orice material scris, audio sau video, care îndeplinește următoarele condiții:

a) se referă în mod direct la un candidat sau partid politic care participă la alegeri sau la referendum, clar identificat;

b) este utilizat în perioada campaniei electorale, stabilită potrivit legilor privitoare la oranizarea alegerilor;

c) are obiectiv electoral și se adresează publicului larg;

d) depășește limitele activității jurnalistice de informare a publicului.

Legea spune și care sunt limitele maxime cheltuielilor, amintind pe fiecare segment cât se poate cheltui. Pe online, de exemplu:

art. 38, 2) Contribuțiile pentru campania electorală pot avea numai următoarele destinații:

b) cheltuieli pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală online, în cuantum de maximum 30%  din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală.

Dar avem câteva probleme:

  • contravențiile pentru încălcarea art. 36 al. 2, 3, 4, 6  sunt între 10.000 și 25.000; observați că art. 36, al. 5 nu este inclus;
  • contravențiile pentru încălcarea art. 38 sunt între 15.000 și 50.000; observați din nou aceeași problemă.

Probleme mai grave care apar sunt vizibile:

  • Lasă la liber producerea și distribuirea materialelor de propagandă electorală în alte condiții în social media: pagini false sponsorizate, alimentarea din alte conturi, chiar și alimentarea din partea unor actori statali și non-statali externi a unor conturi separate de contul de campanie;
  • De la o anumită limită devine profitabil să încalci legea având în vedere sancțiunile mici, ceea ce, din nou, nu este bine;
  • Publicitatea electorală în social media, în special Facebook, mascată – care îndeplinește condițiile pentru a fi material de propagandă electorală, dar care nu este realizată prin intermediul conturilor oficiale (deci cardul firmei contractate), ci de alte persoane fizice și juridice;
  • Problema de imprimare a datelor, care ar trebui să apară pe toate materialele aprobate de competitorul electoral. Problema este că sunt competitori electorali care promovează sponsorizat materiale care nu au aceste date.
facebook
sursa imagine: Facebook | Shutterstock.com

Încerc să îmi dau seama de unde vin aceste scăpări și de ce nu au fost corectate, căci instituțional se pot identifica cei care au încălcat legea.

Cu paginile false și reclamele false se poate lua legătura cu Facebook Inc. (sau cum se numește) care are obligația legală de a furniza acele date autorităților române pentru prevenirea încălcării legilor, dar și cu partidul pentru a vedea dacă respectiva postare din partea unui candidat care a fost sponsorizată a venit prin intermediul firmei contractate sau nu. Posesorul unui număr de telefon fără de care nu poți să îți faci cont pe Facebook poate fi identificat în cele mai multe cazuri, iar al unui cont bancar poate fi identificat și mai ușor.

De exemplu, promovarea sponsorizată a paginilor unor candidați în timpul campaniei electorale care îndeplinește condițiile pentru a fi considerate materiale de propagandă electorală și nu au datele de identificare obligatorii inscripționate este ilegală. La fel și postările sponsorizate care apar de la paginile competitorilor electorali (candidați independenți, partide politice  sau alianțe politice și candidații aflați pe listelor lor) de tip scris, audio sau video, inclusiv cele de tip text pe slide – care intră la categoria scris, care nu au datele de identificare.

Soluția legală este simplă inclusiv în social media: toate materialele de propagandă electorală trebuie să aibă datele obligatorii imprimate, inclusiv în online, iar promovarea sponsorizată a acestora se poate face doar prin intermediul firmei contractate2, fie că vorbim de pagini publice ale candidaților sau ale partidului politic sau alianței politice, în limitele de cheltuieli din contribuțiile de campanie prevăzute de lege. Și toate materialele trebuie aprobate și verificate de competitor.

Însă unii insistă să se joace cu legea, căci este o vorbă românească care spune cum este cu legea, din păcate3. Nu, legea nu este făcută pentru a fi fentată. Din păcate, nu am avut mai mult timp pentru acest subiect în perioada de campanie.

  1. modificată prin legea 113/2015 și prin legea 78/2016 []
  2. căci contul de campanie nu are card atașat astfel încât să-l poți cupla la Facebook Ads sau la Google Ads, de exemplu []
  3. Trist este că se consideră noi, fie ei PNL, USR sau PRU []

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.