Situația educației din România prezentată în Monitorul educației și formării

Situația educației din România prezentată în Monitorul educației și formării

Monitorul educației și formării este un raport publicat în fiecare an de Comisia Europeană care oglindește situația educației și formării din statele membre ale Uniunii Europene. Raportul de referință este însoțit de analize de țară.

Ultimul raport a fost publicat în noiembrie 2017 la nivel european, iar în România a fost lansat pe 5 decembrie în prezența reprezentanților din partea Comisiei Europene și din partea Ministerului Educației Naționale, lansarea fiind urmată de un panel cu specialiști în educație din partea Ministerului Educației Naționale, UNICEF, Băncii Mondiale și Institutului de Științe ale Educației.

Tema din acest an a raportului a fost echitatea, reflectând o provocare cu care se confruntă foarte mulți europeni, o temă care se reflectă din ce în ce mai mult și în sistemul educațional în lipsa unor politici adecvate.

Sunt șase obiective pe care le urmărește acest raport, după cum sunt amintite de Comisia Europeană:

  • reducerea sub 10 % a ponderii tinerilor care abandonează studiile;
  • atingerea unui procent de 40 % pentru absolvenții de studii superioare cu vârsta între 30 și 34 de ani;
  • atingerea unei participări de 95 % la educația și îngrijirea copiilor preșcolari;
  • reducerea sub 15 % a rezultatelor slabe la citire, matematică și științe;
  • creșterea până la 82 % a ratei de inserție profesională a tinerilor absolvenți;
  • obținerea unui procent de 15 % în ceea ce privește participarea adulților la procesul de învățare. ((Comisia Europeană, 2017, Monitorul educației și formării – Monitorul pe scurt, http://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/et-monitor_ro ))

România este mult sub media Uniunii Europene în privința tuturor indicatorilor.  Mai mult, dacă pe unii indicatori Europa merge spre atingerea obiectivelor, România se distanțează. De exemplu, în privința părăsirii timpurii a școlii (vârsta 18-24 de ani) în UE, rata medie de părăsire a scăzut din 2013 până în 2016 de la 11,9% la 10,7%, în timp ce în România a crescut de la 17,3% la 18,5%. În practică, ne distanțăm de realitatea europeană în privința reținerii tinerilor la studii.

Procentul de tineri cu vârsta de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe (citit, matematică, științe) este în jur de 40% în România, în timp ce media europeană este de aproximativ 20%, chiar mai puțin.

Totodată, participarea adulților la procesul de învățare continuă a scăzut de la 2% la 1,2% în doar trei ani, în timp ce în UE media a crescut de la 10,7% la 10,8%. În contextul transformărilor din societate și de apariția unor noi standarde și de tehnologii, învățarea continuă este o necesitate, iar politicile publice de la nivel local și național trebuie să o încurajeze. Desigur, dacă ne dorim să mergem spre direcția dezvoltării sustenabile.

În privința investițiilor în educație rămânem ultimii din întreaga Uniune Europeană. Vecinii din Bulgaria investeau în 2015 cu un procent mai mult, în timp ce state dezvoltate alocau în 2015 peste 5-6% din PIB: Belgia – 6,4%, Danemarca – 7%, Letonia – 6%, Portugalia – 6%, Finlanda – 6,2%, Suedia – 6,5%.

Echitatea este considerată o provocare pentru educație, în contextul în care, în general, educația este un element care poate sprijini egalitatea de oportunități. „O educație inegală agravează inegalitatea”, amintește raportul, și este „corozivă pentru coeziunea socială și sustenabilitatea economică”. 1

Dacă există curiozitatea sau interesul de a vedea cum inegalitățile din educație afectează societatea, autorii raportului dezbat câteva dimensiuni:

  • educația, venitul și statutul socio-economic;
  • backgroundul părinților și genul;
  • educație, migrație și incluziune socială;
  • educație și dizabilitate.

Revenind la analiza de țară, câteva aspecte principale sunt evidențiate, printre care:

  • ponderea elevilor cu o performanță scăzută în ceea ce privește competențele de bază rămâne una dintre cele mai mari din UE;
  • accesul la educație de masă de calitate este o provocare în special pentru elevii din mediul rural și pentru romi;
  • finanțarea pentru educație este foarte scăzută;
  • riscul de părăsire timpurile a școlii rămâne ridicat, cu consecine pentru piața forței de muncă și pentru creșterea economică;
  • relevanța pe piața muncii a studiilor superioare este în curs de îmbunătățire. ((Comisia Europeană, 2017, Monitorul educației ș formării 2017 – România, raport de țară, https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/monitor2017-ro_ro.pdf ))

Mai jos sunt disponibile cele două documente amintite – raportul și analiza de țară, două instrumente prin care pot fi trași de urechi aleșii din consiliile locale și din Parlament, preocupați cu multe non-probleme.

  1. European Commission, 2017, Education and Training Monitor, https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/monitor2017_en.pdf []

Sunt Mădălin Blidaru și doresc să îți spun „bine ai venit” în casa mea digitală. Sper că ai găsit informații folositoare și un mediu plăcut. Sunt blogger și scriu aici de aproximativ șapte ani. Urmăresc ceea ce se întâmplă în social media și, în același timp, pe glob. Pregătit în domeniul relațiilor internaționale, pasionat de dezvoltare sustenabilă, m-am implicat în numeroase proiecte și acțiuni pornite cu gânduri bune; am trecut prin mai multe organizații, fie ele locale, naționale sau internaționale, de unde am avut ce să învăț. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale. Toate cele bune!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *